Comunicate de presă / IMSP Institutul de Cardiologie

https://cnts.md/

20 de ani de fericire neconditionata, I’ti mulfumesc tie, donatorule de sange! 14 iunie 2024

24 mai – 30 iunie 2024 – Campania națională de promovare și participare a populației la donarea voluntara de sânge și componente sanguine

Celebrează 14 iunie 2024 Ziua Mondiala a Donatorului de Sânge

Nu fi indiferent!
Donarea de sânge act de solidaritate. Donează sânge, salvează vieți!

In fiecare an la data de 14 iunie se celebrează in întreaga lume Ziua Mondiala а Donatorului de Sânge.

Acest eveniment intonațional își propune sa crească gradul de conștientizare cu privire la importanta donării de sânge si sa exprime recunoștința donatorilor de sânge voluntari si neremunerați din întreaga lume. Aceasta zi este, de asemenea, oportunitatea de а promova necesarul de sange/componente sanguine sigure pentru transfuzie si de а recunoaște rolul ре care donatorii voluntari de sânge îl joaca in salvarea de vieți omenești si importanta tratamentului hemotransfuzional. Aceasta zi marchează actul neprețuit de а avea rezerve de sânge sigur in timp real/util si accesibilitatea la el pentru о societate sănătoasă.

Organizația Mondiala а Sănătății (OMS) а desemnat ziua de 14 iunie drept Ziua Mondiala а Donatorului de Sânge pentru а comemora aniversarea nașterii lui Karl Landsteiner, om de știința, laureat al Premiului Nobel care а descoperit sistemul de grupe sanguine АВО. Prima transfuzie de sange la om a fost efectuata cu sange de oaie, in anul 1667, de catre Jean Baptiste Denis, medicul lui Ludovic al XIV-lea, dar efectul ei a fost de-a dreptul catastrofal pentru bolnav. Totusi, din aceasta prima si nereusita incercare, medicina a avut de profitat, ajungandu-se la observatia fundamentala ca omul nu poate primi sagne decât de la un seaman al sau. De atunci si pana la inceputul secolului XX s-au efectuat numeroase transfuzii de sagne, de la omul sănătos la omul bolnav, dar cele mai multe s-au soldat cu rezultate nefavorabile. Insuccesele au fost explicate de-abia in anul 1900, când medicul austriac Karl Landsteiner a descoperit 3 din cele 4 grupe sanguine din sistemul AOB, iar după un an, si pe cea de-a patra-grupa AB. După aceasta data, ținând-se cont de compatibilitatea grupelor, numărul accidentelor post-transfuzionale s-a redus considerabil, dar nu total. Abia după 1939, când Levine a descoperit factorul Rh, transfuzia de sagne a devenit o măsura terapeutica fundamentata științific si de mare eficacitate.

Prima Zi Mondiala а Donatorului de Sânge а fost sărbătorita in anul 2004, de atunci, acest eveniment este sărbătorit anual in multe tari de pe mapamond.

Obiectivul principal а! Zilei Mondiale а Donatorului de Sânge este de а incuraja mai mulți oameni sa devina donatori permanenți de sânge, de а asigura disponibilitatea unor stocuri de produse sanguine sigure si suficiente pentru pacienți.

Anul acesta, campania își propune să atingă următoarele obiective:

• exprimă recunoștință și aprecierea milioanelor de donatori voluntari de sânge care au contribuit la sănătatea și bunăstarea a milioane de oameni din întreagă lume;
• să prezinte realizările și provocările programelor naționale de sânge și să împărtășească cele mai bune practici și lecțiile învățate;
• evidențiază nevoia continua de donări voluntare de sânge permanente pentru a asigura accesul continuu la transfuzii de sânge sigure;
• să promoveze practica donării voluntare permanente de sânge În rândul tinerilor și al publicului larg și să crească nivelul de diversitate și sustenabilitatea fondului de donatori.

Gazda evenimentelor de celebrare a Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge în anul 2024 este Italia. Tara vă găzdui Ziua Mondiala a Donatorului de Sânge în anul 2024 prin intermediul Centrului National de Sânge. Evenimentul global vă avea loc la Roma pe 14 iunie 2024.

În Republica Moldova anual, Ministerul Sănătății, Central National de Transfuzie a Sângelui în parteneriat cu Administrațiile publice centrale și locale, organizați neguvernamentale și mas-media organizează Campania naționala de promovare a donării voluntare de sânge/componente sanguine și celebrarea în data de 14 iunie Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge. Anual în perioada Campaniei naționale de promovare și recrutare a populatiei pentru donarea voluntara de sânge și componente sanguine (mai – iunie) de angajații unităților serviciului de sânge se recoltează în mediu sânge/componente sanguine de la 10000 donatori, inclusiv 25% donatori de plasma, în perioada Campaniei mai mult de 60 de agenți economici contribuie la sponsorizare cu bunuri materiale și financiare cu prilejul și pentru buna desfășurare a Campaniei naționale de promovare și recrutare a populației pentru donarea voluntara de sânge și componente sanguine și a Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge.

Donarea de sânge este un act de solidaritate în salvarea de vieți omenești. Sângele și produsele sanguine sunt un element esențial al fiecărui sistem de sănătate. Participarea și interesul partenerilor în susținerea campaniei este binevenita, astfel că Ziua Mondiala a Donatorului de sânge 14 iunie 2024 să devina о sărbătoare națională pentru donatorii de sânge – oamenii ce dăruiesc viață.

Colectările de sânge sunt organizate in diferite comunități, scoli, locuri de munca si locuri publice pentru а încuraja oamenii sa doneze sânge. Aceste acțiuni oferă persoanelor fizice oportunități convenabilei de а dona si de а contribui la asigurarea cu sânge а instituțiilor medicale.

Donarea de sânge este sigura si ușoara.

• Puteți dona sânge dacă aveți între 18 și 60 de ani și o stare bună de sănătate. Donarea a 450 ml de sânge poate salva trei vieți.
• Procedura de donare este simplă, sigură și inofensivă.
• Se utilizează un ac steril si de unica folosința pentru fiecare donare.
• Nu se pot contracta SIDA sau alte boli infecțioase in timpul donării.
• Din cantitatea de sânge donata o singura data se pot extrage elementele care pot salva viețile a trei paciențe.
• Donați sânge si veți putea salva pe cineva!

Acesta este un gest cât se poate de simplu pentru o persoană sănătoasă dar care, pentru cei care au nevoie de transfuzii, are o importanță vitală. Știați că din sângele donat o singură dată se pot extrage elementele necesare salvării a trei vieți?

Așadar, dacă îndepliniți condițiile necesare, donați o picătură de viață!

Pe site-ul Centrului Național de Transfuzie a Sângelului, pe https://cnts.md/, sunt disponibile informații despre cine poate fi donator, drepturile și obligațiile donatorilor, ce trebuie să faceți înainte și după donare și când/unde puteți sa donați  sânge.

Persoanele care doresc să doneze se pot adresa Centrului Național de Transfuzie a Sângelului, la Unitatea teritoriale a serviciul de sânge, ori la Instituțiile medicale care se afla in apropierea domiciliului dumneavoastră.

Din Inima Pentru Oameni Donam Sânge!

Zilele Insuficientei Cardiace

Inițiativa Asociației Europene de Insuficiență Cardiacă (HFA) de a sărbători Zilele Insuficienței Cardiace în perioada 29 aprilie – 5 mai are de această dată ca obiectiv conștientizarea și îmbunătățirea diagnosticului pacienților cu Insuficiența Cardiacă, sub titlul „Detectează în stadii incipiente: IDENTIFICĂ-MĂ”. Diagnosticul se bazează pe recomandările ghidului Societății Europene de Cardiologie.

Insuficiența cardiacă poate fi o provocare, dar identificată precoce, este posibilă o îngrijire adecvată și prin sprijinul dumneavoastră, pacienții pot trăi o viață semnificativ mai lungă și, mai ales, în condiții bune.

IDENTIFICĂ-MĂ

Tuturor medicilor le reamintim că ghidul din 2021 al Societății Europene de Cardiologie pentru diagnosticul și tratamentul insuficienței cardiace este tradus în limba română aici

Protocolul Clinic National poate fi descărcat: aici

Algoritmul de diagnostic al Insuficientei Cardiace pentru medicii de familie, un instrument util de evaluare a pacienților: descarcă

Societatea Romana de Cardiologie a creat broșura atașată ca un instrument pentru medici, pacienți și familiile lor, oferindu-le câteva informații simple despre insuficiența cardiacă și modalitățile de gestionare a bolii

Insuficiența cardiacă poate fi o provocare, dar identificată precoce, este posibilă o îngrijire adecvată și prin sprijinul dumneavoastră, pacienții pot trăi o viață semnificativ mai lungă și, mai ales, în condiții bune.

De asemenea, website-urile: https://r.newsletter.mediamed.ro/…/7nVU1aA…/xKfE0r8Ohoav si https://www.heartfailurematters.org/esc-clinical…/ pot fi o resursă utilă dedicata pacienților pentru a găsi sprijin și informații suplimentare.

Nu în ultimul rând, vă urăm sărbători fericite, să vă bucurați de sfintele sărbători de Paște!

Zilele Insuficientei Cardiace

A fost lansată prima licitație pentru contractarea serviciilor de elaborare a documentației tehnice de execuție, în cadrul Proiectului Eficiența Energetică în Republica Moldova. Procedura de licitație cuprinde 4 loturi care vizează lucrări de reabilitare termică a clădirilor în următoarele instituții medicale: Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, Centrul Republican de Diagnosticare Medicală/Institutul de Ftiziopneumologie, Institutul de Cardiologie și Spitalul Clinic de Psihiatrie.

Anunțul pentru desfășurarea licitației internaționale a fost publicat de Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE) și instituțiile finanțatoare: Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Cererea pentru prezentarea propunerilor poate fi accesată aici:

• https://mepiu.md/rom/request-for-proposals-consulting-services
• Services – 748040-2023 – TED Tenders Electronic Daily (europa.eu)

Etapa de pregătire a documentației tehnice de  execuție a lucrărilor de construcție este pe cât de complexă, pe atât de importantă, deoarece cuprinde pregătirea informațiilor tehnice detaliate, instrucțiuni și specificații necesare pentru realizarea corectă și conformă a lucrărilor de construcții, de a asigura că proiectul este realizat în mod eficient, în conformitate cu standardele de calitate și în termenii și condițiile stabilite inițial. Durata estimativă pentru elaborarea documentației tehnice pentru cele 5 instituții medicale menționate este de 8 luni.

Cele mai importante măsuri de eficiență energetică de care vor beneficia instituțiile medicale vor include izolarea termică a pereților, înlocuirea ușilor exterioare și a ferestrelor, renovarea sistemelor de iluminat utilizând tehnologia LED,  renovarea sistemelor de încălzire și ventilare, instalarea centralelor fotovoltaice pentru producerea energiei electrice, precum și alte măsuri care vor îmbunătăți starea tehnică a clădirilor.

Proiectul de Eficiență Energetică în Republica Moldova este unul dintre cele mai mari proiecte la nivel național cu privire la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice, implementat până la moment. Valoarea investițiilor proiectului este de circa 76 milioane de euro.

În prima fază a proiectului, 10 instituții medicale de importanță națională, urmează a fi reabilitate energetic. Peste 1 milion de pacienți care vizitează anual cele 10 spitale și  peste 10.000 de lucrători medicali vor beneficia de condiții mai bune și confort. Totodată, proiectul va contribui la reducerea consumului de energie cu până la  20% pentru energie electrică și 50% pentru energie termică, reducerea emisiilor de  CO2, precum și diversificarea surselor de energie prin integrarea surselor de energie regenerabile.

Ziua Mondială a Inimii este un eveniment anual marcat pe 29 septembrie, cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la bolile cardiovasculare.

Tema Zilei Mondiale a Inimii 2023 este „Sa ne folosim inima pentru fiecare inima”.

Decesele cauzate de bolile cardiovasculare au crescut cu 60% la nivel mondial în ultimii 30 de ani. Decesele cauzate de boli cardiovasculare au ajuns, la nivel global, de la 12,1 milioane în 1990 la 20,5 milioane în 2021, potrivit unui nou raport al Federației Mondiale a Inimii (WHF – Raport GENEVA, 20 mai 2023)

SEMNIFICAȚIA ZILEI MONDIALE A INIMII

Înființată de Federația Mondială a Inimii, Ziua Mondială a Inimii își propune să crească gradul de conștientizare cu privire la numeroasele boli cardiovasculare care pot cauza prejudicii semnificative bunăstării oricărei persoane. Bolile cardiovasculare (BCV), care includ accidente vasculare cerebrale și atacuri de cord, sunt cauza majoră a mortalității la nivel mondial, impactând viața a zeci de milioane de oameni în fiecare an.

Discutând pe o scară largă despre fumat, obiceiurile alimentare proaste, o activitate fizică redusă, alcoolismul și stresul contribuie la aceste boli care se prezintă în principal sub formă de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.

Tensiunea arterială crescută, nivelul de zahăr din sânge crescut, obezitatea sau supraponderalitatea sunt toate efecte secundare ale unui stil de viață nesănătos care poate dăuna inimii.

Scopul Zilei Mondiale a Sănătății Inimii este de a atrage atenția asupra comportamentului care poate predispune la boli cardiovasculare, precum și de a educa masele cu privire la gestionarea riscurilor potențiale asociate cu aceste boli, cu accent pe o dietă dezechilibrată, fumat (activ sau pasiv) și lipsa activității fizice, care par a fi suficiente pentru a opri 80% din decesele premature care au loc din cauza accidentelor vasculare cerebrale și a atacurilor de cord.

Ce pot face chiar acum pentru a avea grijă de inima mea… și de inima voastră?

Pentru că știm, că orice bătăie a inimii contează.

FOLOSESTE ❤ PENTRU A INVINGE BOLILE ❤

Nu e obligatoriu să suferiți de o boală a inimii.

Dar, cu cât aveți mai mulți factori de risc, cu atât vă crește şansa de a face în timp o boala cardiovasculară. Jucați un joc de noroc cu sănătatea dumneavoastră; oare chiar sunteți pregătit pentru o miză atât de mare?

❤Vestea bună este că majoritatea factorilor de risc pot fi modificați sau chiar înlăturaţi in totalitate. Acest lucru se realizează fie prin schimbări ale stilului de viaţă, fie cu ajutorul medicamentelor prescrise de medicul dumneavoastră. In mare masura, de dumneavoastră depinde!

MĂSURI PREVENTIVE PENTRU A MENȚINE INIMA SĂNĂTOASĂ

Specialiștii în sănătate au câteva recomandări generale care ajută la păstrarea unei inimi sănătoase:

• menținerea sub control a indicelui de masă corporală (IMC).

– Normal: 18,5-24,9 kg/m²

– Supraponderal: 25-29,9 kg/m²

– Obezitate moderată (grad I): 30-34,9 kg/m²

– Obezitate severă (grad II): 35-39,9 kg/m²

– Obezitate morbidă (grad III): 40-50 kg/m²

– Superobezitate ≥ 50 kg/m²

• urmărirea hipertensiunii arteriale (hipertensiune) și a nivelului ridicat de colesterol (hiperlipidemie);
• limitarea consumului de sare în exces (crește riscul de hipertensiune arterială);
• înțelegerea semnelor și simptomelor timpurii ale bolilor cardiovasculare și luarea măsurilor adecvate pentru a evita orice complicație
• evitarea sedentarismului (e recomandată mișcare cel puțin 30 de minute/zi timp de 5 zile pe săptămână);
• monitorizarea sănătății inimii prin consult medical periodic;
• adoptarea unei diete sănătoase și echilibrate;
• evitarea fumatului și consumului de alcool;
• gestionarea stresului și obținerea unui somn de calitate.

Recomandările cardiologilor

Cardiologii recomandă verificarea periodică a nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale, deoarece acestea sunt cele mai bune indicii care pot confirma sau infirma dacă ai unul dintre semne că ai probleme cu inima.

Boala de inimă este o afecțiune gravă și nu trebuie luată cu ușurință.

Mai mult, mulți dintre pacienții cu boli cardiace au fi putut preveni bolile de inimă dacă ar fi urmat staturile practice pentru menținerea unei inimi sănătoase. Printre acestea se numără renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți normale și mișcarea zilnică pentru cel puțin 30 de minute.

Se știe deja că substanțele chimice din tutun sunt nocive pentru inimă și vasele de sânge și fumătorii au un risc de 2-4 ori mai mare să dezvolte boli de inimă.

Menținerea unei greutăți corporale normale este iarăși importantă. Excesul de grăsime, mai ales la nivel abdominal (de minim 20% față de o greutate corporală considerată normală), predispune la dezvoltarea unei boli cardiovasculare.

Pentru a descoperi daca sunteți la in risc de dezvolta o boala cardiovasculara nu ezitați sa-i faceți o vizita medicului de familie si cereți sa va fie evaluat riscul cardiovascular.

Afla mai multe informații in articolul următor

Bolile cardiovasculare – afla daca esti la risc si cum il poti reduce

Bolile cardiovasculare reprezintă o serie de afecțiuni care afectează structura sau funcționarea inimii; acestea includ boala arteriala coronariana si boala vasculara (a vaselor de sânge). Bolile cardiovasculare sunt principala cauza de deces la nivel mondial.

Cercetările arata ca sunt suficiente chiar si mici schimbări in stilul de viată pentru a reduce riscul de boala arteriala coronariana, infarct de miocard, accident vascular cerebral si alte afecțiuni cardiovasculare severe.

Esti la risc?

Factorii de risc sunt anumite afecțiuni care cresc riscul unei persoane de a dezvolta boala cardiovasculara. Factorii de risc nemodificabili sunt factori de risc care nu pot fi schimbați, in timp ce factorii de risc modificabili pot fi schimbați, controlați sau tratați.

Cu cat ai mai mulți factori de risc, cu atât mai mari sunt probabilitățile sa dezvolți boala cardiovasculara.

Factori de risc nemodificabili

• Vârsta înaintata. Boala cardiovasculara este mai probabil sa se producă pe măsura ce înaintezi in vârsta. Aproximativ 85% dintre decesele din boala arteriala coronariana sunt in rândul persoanelor peste 65 de ani.
• Genul masculin. Bărbații au un risc mai crescut de infarct de miocard in comparație cu femeile.
• Menopauza. După menopauza, creste riscul unei femei de a dezvolta boala cardiovasculara.
• Istoricul familial. Riscul de boala cardiovasculara creste daca părinții, frații, surorile sau copiii au boala, in special daca rudele de gen masculin au avut sub 55 de ani când au fost diagnosticate sau rudele de gen feminin au avut sub 65 de ani când au fost diagnosticate.

Pentru ca nu poți schimba niciunul dintre acești factori, este important sa te concentrezi pe factorii de risc pe care ii POTI schimba.

 

Renunța la fumat!

Fumatul este factorul de risc cel mai la îndemâna de modificat. Fumătorii (de țigări, pipe sau țigări electronice) au risc de doua ori mai crescut de infarct de miocard in comparație cu nefumătorii. Fumatul este, de asemenea, cel mai mare factor de risc pentru deces subit de cauza cardiaca. Chiar si 1-2 țigări fumate zilnic cresc masiv riscul de infarct de miocard, accident vascular cerebral si alte afecțiuni cardiovasculare. Nefumătorii care se expun pasiv la fumul de țigara au, de asemenea, un risc crescut.

• Scop:
  • Renunța la toate produsele din tutun. Evita fumatul pasiv.

Redu nivelul colesterolului total, al LDL si al trigliceridelor

Lipidele in exces (substanțele grase intre care colesterolul si trigliceridele), in special sub forma colesterolului LDL, determina acumularea de depozite grase pe artere, reducând sau blocând fluxul sanguin si al oxigenului către inima. Riscul de boala cardiovasculara este mai crescut când nivelurile colesterolului total depășesc 5,0 mmol/l

Pentru majoritatea persoanelor recomandările arata verificarea nivelului colesterolului începând cu 20 de ani. Profilul lipidic include colesterolul total, HDL, LDL si nivelurile trigliceridelor. Medicul iți poate spune cat de des sa te testezi pentru profilul lipidic.

Redu hipertensiunea arteriala

Tensiunea arteriala este măsurarea presiunii sau forței din interiorul arterelor la fiecare bătaie cardiaca. Hipertensiunea arteriala creste activitatea inimii si a rinichilor, crescând riscul de infarct de miocard, insuficienta cardiaca, accident vascular cerebral si boala renala. Hipertensiunea arteriala este cel mai mare factor de risc pentru accidentul vascular cerebral.

Scopuri:

• Tensiunea arteriala ideala este sub 120/80. In cazul pacienților cu diabet si boala cardiovasculara diagnosticata, tensiunea arteriala ar trebui sa fie sub 130/85.
• Controlează-ti tensiunea arteriala prin intermediul alimentației (hiposodata), prin mișcare, managementul greutății si, la nevoie, cu ajutorul medicamentelor.
• De asemenea, limitează aportul de alcool, deoarece poate creste tensiunea arteriala.

Controlează-ti diabetul

Diabetul se produce când organismul nu mai poate produce insulina sau nu mai poate folosi insulina pe care o are la dispoziție. Aceasta determina creșterea glicemiei. Persoanele cu diabet (in special, femeile) au un risc mai crescut de boala cardiovasculara, deoarece diabetul potentează acțiunea altor factori de risc, precum colesterolul mărit, LDL-ul si trigliceridele crescute; HLD-ul scăzut si tensiunea arteriala crescuta. Menținerea diabetului sub control este esențiala pentru reducerea riscului.

• Scop:
  • Hemoglobina A1c sa fie sub 6.5 daca ai diabet.
  • Hemoglobina A1c sa fie sub 5.7 daca nu ai diabet.
  • Mergi la controale regulate daca ai diabet.

Menține-ti o greutate optima

Cu cat mai mare este greutatea ta, cu atât mai greu ii este inimii sa muncească pentru a furniza nutrimente organismului. Cercetările arata ca obezitatea favorizează apariția diabetului si a bolilor cardiovasculare. De asemenea, greutatea suplimentara creste colesterolul, trigliceridele, tensiunea arteriala si scade colesterolul HDL. Si felul in care este distribuita greutatea este important. Persoanele care au surplus ponderal distribuit in zona abdominala au risc mai crescut de a dezvolta boli cardiovasculare – in comparație cu persoanele care au greutatea distribuita in zona brațelor si a picioarelor.

Măsurătorile taliei reprezintă o metoda de determinare a distribuției grăsimii. In cazul bărbaților, circumferința taliei nu ar trebui sa depășească 102 cm. In cazul femeilor, circumferința taliei nu ar trebui sa depășească 88 cm.

Greutatea optima este cel mai bine stabilita in urma calculului IMC (Indicele de masa corporala), un indicator frecvent folosit de medici pentru a stabili daca o persoana este sau nu supraponderala.

Scopuri:

• IMC normal înseamnă 18.5 – 24.9. IMC supraponderal este definit ca fiind peste 25. IMC peste 30 este considerat obezitate.
• Obține si menține-ti greutatea optima prin alimentație adecvata si mișcare regulata.

Fa mișcare

Inima este întocmai ca orice alt mușchi – are nevoie de antrenament pentru a se menține puternica si sănătoasă. Mișcarea contribuie la îmbunătățirea felului in care inima pompează sânge in organism, ajutând totodată la reducerea multor factori de risc: scăderea tensiunii arteriale, a colesterolului, stresului, obținerea si menținerea unei greutăți optime.

• Scop:
  • Fa exerciții de intensitate moderata timp de 30 de minute pe zi in majoritatea zilelor săptămânii. Exercițiile mai intense sunt asociate cu mai multe beneficii. Exercițiile ar trebui sa fie aerobice si sa implice grupele musculare mari. Activitatea aerobica include mersul in pas alert, ciclismul, înotul, săriturile cu coarda si alergatul.
  • Pentru măsurarea mersului, folosește un pedometru si stabilește-ti sa bifezi 10.000 de pași zilnic.
  • Cere sfatul medicului înainte sa începi orice program de mișcare.

Adopta o alimentație benefica inimii

Expresia aceea veche – “ești ceea ce mănânci” – ar putea fi mai adevărata ca niciodată, in special când vine vorba de bolile cardiovasculare. Patru factori de risc sunt asociați cu alimentația: hipertensiunea arteriala, colesterolul crescut, diabetul si obezitatea. Adăugarea unor alimente care scad colesterolul LDL (colesterolul “rău”), care contribuie la apariția ateroamelor (depozite lipidice la nivelul vaselor de sânge) si la dezvoltarea arteriosclerozei, reprezintă cea mai buna modalitate de a avea o alimentație hipocolesterolemianta

Scop:

• Consuma alimente scăzute in sodiu (nesărate), grăsimi saturate, colesterol, grăsimi trans (grăsimi parțial hidrogenate) si zaharuri rafinate.
• Acizii grași omega-3 sunt grăsimi bune pe care le găsești in ton, somon, semințe de in, migdale si nuci.
• Sunt de preferat si grăsimile mono-nesaturate pe care le găsești in uleiul de măsline, uleiul de rapița sau de arahide.
• Nu in ultimul rând, alimentația sa fie bazata preponderent pe fructe, legume si cereale integrale.

Factori care cresc riscul

Răspunsul individual la stres. Deși stresul nu este considerat un factor de risc tradițional, unele cercetări au observat o relație intre riscul de boala cardiovasculara si stresul din viată unei persoane, comportamentele sale sănătoase si statutul socioeconomic. Stresul poate influenta factorii de risc cunoscuți. Învață sa gestionezi stresul prin practicarea unor tehnici de relaxare, învățarea managementului timpului, stabilirea unor scopuri realiste si încercarea unor noi tehnici de relaxare precum imageria ghidata, masajul, Tai Chi, meditația sau yoga.

Consumul exagerat de alcool. Acesta poate determina creșterea tensiunii arteriale, poate favoriza infarctul de miocard, insuficienta cardiaca si accidentul vascular cerebral. Consumul de alcool mai este asociat cu trigliceridele crescute, cu aritmia, obezitatea si cancerul.

Daca ai istoric familial de boala cardiovasculara sau hipercolesterolemie, este si mai important sa reduce alți factori de risc. Testează-ti colesterolul anual. Cunoaște numerele care contează, precum hipertensiunea arteriala, IMC-ul, circumferința taliei si hemoglobina A1c. Asigura-te ca mergi la medic regulat pentru controale.

Datele statistice indică faptul că mortalitatea prin patologii cardiovasculare este în proces de descreștere în majoritatea țărilor europene, inclusiv celor din Europa Centrală și de Est, care au înregistrat creșteri semnificative până la începutul secolului XXI. Aceste date sunt în concordanță directă cu tendințele descendente ale mai multor factori de risc cardiovascular, precum fumatul, consumul de alcool și nivelul colesterololului în sânge, dar și ratelor majorate de tratament al patologiilor cardiovasculare. Cu toate acestea, prevalența și incidența acestora rămâne semnificativă. Astfel, conform ultimelor date statistice europene, în Republica Moldova anual se înregistrează aproximativ 46,717 cazuri noi de boli cardiovasculare, dintre care aproape jumătate – 21,859, se datorează cardiopatiei ischemice. Analiza structurală a mortalității în Republica Moldova denotă faptul, că aproape 20% din mortalitatea de orice cauză este atribuită cardiopatiei ischemice, care include atât formele cronice, precum angina pectorală de efort, cât și formele acute, în special infarct miocardic.

Pandemia globală cu infecția Covid-19 a perturbat activitatea clinică a tuturor instituțiilor medicale, inclusiv Institutului de Cardiologie. A scăzut prompt nivelul de adresare a pacienților cu patologii cronice, dar și acute, fapt probabil explicat prin frica pacienților de a fi contaminați. Îngrijorător este și fenomenul reducerii promte a numărului de pacienți cu infarct miocardic acut. Astfel, această categorie de pacienți cu adresare tardivă la clinica de specialitate, vor  ajunge deja cu complicații cardiovasculare majore, iar problemele care au putut fi soluționate la adresare timpurie prin metode minim invazive, vor fi posibil de rezolvat doar prin intervenții deschise pe cord.

În acest context, Institutul de Cardiologie vine cu un apel către toți pacienți cu patologii cardiovasculare: „Am relansat activitatea tuturor departamentelor de diagnostic și tratament al patologiilor cardiovasculare, inclusiv intervenționale, electrofiziologie și cardiochirurgicale. Oferim servicii de înaltă performanță în condițiile securității maxime atât pentru personal medical, cât și pentru pacienți! Oferă inimii tale tot ce este mai bun!”.

În această perioadă dificilă pentru țara noastră, când vizita rudelor la pacienți este limitată de impunerea unor măsuri epidemiologice drastice, Institutul de Cardiologie aduce sincere mulțumiri Ambasadei Statelor Unite ale Americii pentru donația dispozitivelor cu tablete integrate. Aceste dispozitive vor facilita comunicarea pacienților gravi aflați la Terapia Intensivă cu oameni dragi.

”Fii bun de câte ori se poate. Și întotdeauna se poate.”
Dalai Lama

Liga Mondială de Hipertensiune (WHL) a anunțat că va amâna sărbătorirea Zilei Mondiale a Hipertensiunii arteriale (WHD) 2020 până la 17 octombrie 2020, din cauza pandemiei globale COVID-19. Tema extinsă pentru Ziua Mondială a Hipertensiunii arteriale este măsurarea tensiunii arteriale, controlul acesteia, viată mai lungă, cu un obiectiv de creștere a conștientizării tensiunii arteriale în toate populațiile din întreaga lume.

Cu toate acestea,  IMSP Institutul de Cardiologie în parteneriat cu Societatea  Cardiologilor din Republica Moldova dorim să reamintim faptul că hipertensiunea arterială este unul din principalii contributori la mortalitatea de cauză cardiovasculară, atât la nivel global, cât și în țara noastră, unde are o prevalență inalta în rândul adulților. Hipertensiunea arterială nedepistată la timp, netratată sau tratată incorect conduce la multiple complicații, dintre care cele mai de temut sunt accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă. Din păcate, în pofida unui arsenal de medicamente disponibile și accesibile pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, rata de control a acestei boli este mult prea mică. Doar 30% dintre pacienții tratați pentru hipertensiune arterială au, în mod constant, valori normalizate, adică sub 140/90 mmHg.

Obiectivele principale al demersului specialiştilor noştri sunt atât creşterea numărului de persoane care îşi măsoară regulat tensiunea arterială, cât și a celor care adoptă un stil de viaţă care să prevină apariţia hipertensiunii arteriale.

Hipertensiunea arteriala este un factor de risc major al afecțiunilor cardiovasculare. Creșterea tensiunii arteriale se înregistrează în țările europene într-o proporție medie de 28% la bărbați și 20% la femei.

Nivelurile tensiunii arteriale prezintă o relație liniară continuă cu riscul de accident vascular cerebral și infarct miocardic . Studiul INTERHEART a estimat că 22% din infarcturile de miocard în Europa au fost asociate cu hipertensiunea arterială, ceea ce efectiv dublează riscul comparativ cu acele persoane fără istoric de tensiune arterială crescută. Riscul adițional de boli cardiovasculare atribuite hipertensiunii arteriale poate fi inversat în mare măsură prin tratamentul antihipertensiv și/sau îmbunătățirea stilului de viață, cum ar fi pierderea în greutate, creșterea activității fizice și reducerea consumului de sodiu. Respectarea tratamentului de către cel puțin 80% dintre hipertensivi este necesară pentru a obține o reducere adecvată a tensiunii arteriale în populație și aceasta reprezintă o provocare importantă, care și este greu de realizat.

Mesajul nostru poartă îndemnul la:

• Activitate fizică susținută – minim 30 de minute într-o zi, în cel puțin 3 zile pe săptămână;
• alimentaţie variată, bogată în fructe și legume și un aport de sare de maxim 6 grame/zi;
• Menţinerea unei greutăţi normale sau scăderea în greutate la cei supraponderali sau cu obezitate;
• Control medical periodic – pentru cei care nu se știu hipertensivi, cel puţin o dată pe an; pentru cei care se știu hipertensivi, ori de câte ori este nevoie pâna la optimizarea tratamentului și, ulterior la 6 luni-1 an;
• Respectarea schemelor de tratament instituite de medicii curanți.

În mod particular,  mesajul pe care îl transmitem anul acesta de Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale ne regăsește în cursul desfășurării pandemiei de COVID 19, boala pe care o produce noul coronavirus, SARS COV-2. A fost amanata si actiunea globala a lunii mai – de măsurare a tensiunii arteriale.  Cu reticență și tristețe, datorită impactului global al pandemiei COVID-19 medicina actuală are de înfruntat un nou inamic și cu toții ne dorim ca această bătălie să aibă cât mai puține victime.

În aceste condiții considerăm că sunt utile câteva precizări:

• Hipertensiunea arterială s-a identificat la un număr important de pacienți spitalizați pentru COVID-19, în unele raportări până la 40% din aceste cazuri, ceea ce a condus la supoziția că hipertensiunea arterială ar favoriza infecția cu SARS COV-2 și prognosticul ei nefavorabil. Dar, trebuie să ținem cont de faptul că formele severe de COVID-2 evoluează în special la persoanele în vârsta de peste 65 de ani, în rândul cărora se află și mulți hipertensivi. Analize statistice recente au indicat că hipertensiunea arterială nu influențează rata de mortalitate în COVID-19.
• O altă problemă foarte importantă pe care dorim să o abordăm este cea a siguranței tratamentului cu inhibitori de enzimă de conversie ai angiotensinei (IECA) sau antagonişti ai receptorilor de angiotensină de tip 1 (sartani). Datorită faptului că SARS COV-2 se leagă de o enzimă din căile respiratorii cunoscută sub denumirea ACE 2 a cărei activitate ar putea fi influențată de medicația mai sus menționată, au apărut temeri legate de faptul că IECA sau sartanii ar favoriza infectarea cu SARS COV-2 sau evoluția spre forme severe de boală.

Ultimele informații oferă mai multe detalii despre beneficii ale inhibitorilor enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA) și blocanților receptorilor de angiotensină (BRA).In acord cu recomandările societăților internaționale de hipertensiune și anume că pacienții trebuie să continue medicația antihipertensiva recomandată de către medicul curant!

S-au luat în discuție două categorii de pacienți:

• În cazul pacienților neinfectati- concluzia primară a cercetătorilor a fost că este inutilă întreruperea de IECA/BRA , având în vedere lipsa unor dovezi clare care să susțină ipoteza că aceste medicamente ar putea conduce la un risc crescut de infecție cu SARS-CoV-2.
• Pentru pacienții infectați- deși expresia receptorilor ACE2 mai mare ar putea fi asociată cu încărcătura virală mai mare, IECA /BRA nu trebuie întrerupte, deoarece prin blocarea sistemul renină-angiotensină (SRA) pot proteja pacienții de posibilele leziuni cardiace cauzate de COVID-19. De asemenea, s-a dovedit că ar putea reduce severitatea leziunilor pulmonare cauzate de către infecția cu acest virus.

Societăți știinţifice prestigioase, precum Societatea Europeană de Cardiologie, Societatea Europeană de Hipertensiune Arterială sau societăți din America de Nord reiterează recomandările precedente, conform cărora pacienții nu trebuie să oprească tratamentul prescris cu inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei sau blocanți ai receptorului de angiotensină pentru managementul hipertensiunii arteriale sau a altor afecțiuni cardiovasculare.

De asemenea, Societatea Internațională de Hipertensiune (ISH) a oferit explicații clare privind abordarea pacientului hipertensiv infectat cu COVID-19 și susține recomandările organizațiilor majore europene ce au drept scop managementul hipertensiunii arteriale, toate concluzionând următoarele informații majore:

În prezent, nu există dovezi clare că hipertensiunea arterială este asociată cu un risc crescut de infecție cu COVID-19. Prin urmare, pacienții hipertensivi COVID-19 pozitivi ar trebui să respecte aceleași indicații că subiecții de aceeași categorie de vârstă și cu același profil al comorbidităților

Nu există date clinice în vivo care să arate dacă IECA sau BRA influențează susceptibilitatea la infecția cu COVID-19 și dacă afectează evoluția clinică a celor infectați.

La pacienții stabili, cu infecție dovedită cu COVID-19 sau cu risc de infecție cu COVID-19, tratamentul cu IECA/ BRA ar trebui recomandat conform ultimilor ghiduri

Datele disponibile în prezent privind managementul hipertensiunii arteriale nu susțin o utilizare diferențiată a blocantelor SRA – IECA sau BRA la pacienții cu COVID-19.