Societatea Cardiologilor din Republica Moldova, alături de World Heart Federation, celebrează Ziua Mondială a Inimii an de an pe 29 septembrie.
Ne-am propus să informăm, să educăm și mai ales să motivăm populatia să își păstreze inima sănătoasă.
O pot face cu sprijinul medicilor și a sistemului de sănătate și printr-un angajament de sănătate pe care fiecare dintre noi il putem urma.
Fondată în anul 2000, la inițiativa Federației Mondiale a Inimii (FMI), Ziua Mondială a Inimii este marcată în fiecare an, la 29 septembrie și constituie cea mai mare platformă din lume pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la bolile cardiovasculare, inclusiv bolile de inimă și accidentul vascular cerebral.
De ce? Pentru că la ora actuală bolile cardiovasculare sunt principalul ucigaș din lume și din R. Moldova! 31% ale deceselor din întreaga lume, adică 17,7 milioane pe an, sunt produse de aceste boli.
Fiecare a șaptea persoană, adică în total peste 1,1 miliarde de oameni, are hipertensiune, dar jumătate din cei afectați nici măcar nu îşi cunosc această problemă. Doar o cincime din hipertensivi ţin sub control afecţiunea care poate avea complicații grave: infarctul miocardic, atacul vascular cerebral, insuficienţa renală etc.
Bolile cardiovasculare (BCV) sunt cauza principală a deceselor și în Republica Moldova, constituind 58,5% din mortalitatea totală în anul 2019. Rata mortalităţii generale prin BCV este aproape de două ori mai mare decât în Regiunea Europeană. Morbiditatea prin BCV ocupă locul cinci în ierarhia bolilor înregistrate în țară pe parcursul anului 2019, iar dizabilitatea cardiovasculară deţine constant rata de circa 20% din numărul total de persoane cu dizabilități pe cauza de boală. Rata mortalității generale prin BCV este mare atât printre bărbați cât și femei, însă rata mortalității prin BCV la vârsta aptă de muncă (18-62 de ani) la bărbați este mai mare decât la femei.
În data de 29 septembrie pentru a spori nivelul de cunoștințe despre prevenirea mortalității premature cauzată de bolile cardiovasculare se organizează un șir de activități și evenimente în întreaga lume. Anul acesta genericul acestei zile este ”Folosește inima pentru a învinge bolile cardiovasculare”.
Societatea Cardiologilor din Republica Moldova se implică activ în prevenirea și tratamentul optim al bolilor cardiovasculare prin:
- Campanii de informare și conștientizare;
- Tratament de specialitate eficient (medicamentos/intervenții invasive și de cardiochirugie);
- Optimizarea continuă a măsurilor medicale curative.
Astăzi trăim vremuri fără precedent. Pandemia COVID-19 s-a plasat în centrul atenției serviciilor medicale, sistemelor naționale de sănătate și responsabilităților noastre individuale – pentru propria noastră sănătate și pentru cei vulnerabili din societate. Nu știm ce curs va avea pandemia în viitor, dar știm că grija pentru inimile noastre chiar si acum este mai importantă ca niciodată.
În contextul stării de urgență în lume, Federatia Mondială a Inimii i-a îndemnat pe toți susținătorii Zilei Mondiale a Inimii să o sărbătoreasca prin acțiuni de promovare a sănătății desfășurate on-line, pentru a prevenie răspândirea infecției și pentru a proteja oamenii de îmbolnăvire.
Ne alaturăm și noi acestui îndemn și vă propunem astăzi o familiarizare cu unele aspecte ale bolilor cardiovasculare, printr-un interviu realizat cu reprezentanți a elitei cardiologiei naționale – Dl. Academician Mihail Popovici, preşedintele Societății Cardiologilor din Republica Moldova și Dl. Director al IMSP Institutul de Cardiologie, dr. în științe medicale, cardiochirurgul Vitalie Moscalu, despre bolile cardiovasculare, cauzele cele mai frecvente și tratamentul modern ale acestora nu doar din perspectiva aspectelor teoretice, ci mai ales din dorinţa de a vă relata despre posibilitățile din țara noastră, prezente şi – probabil – viitoare ale sănătății inimii în Republica Moldova.
Dle Academician M. Popovici, după cum bine se cunoaste, Infarctul miocardic acut, cunoscut și ca atac de cord, are drept cauză principală ateroscleroza și în special arterelor coronare (arterele care hrănesc mușchiul inimii). Ați putea să ne relatați mai multe anume despre acest subiect?
Într-adevăr, procesul de ateroscleroza și in special arterelor coronare este unul lent, cu aceeași etiologie generală imunoinflamatorie și fibroproliferativă, cu stenozarea progresivă a uneia sau mai multor artere din inima și, de regulă, cu instalarea manifestărilor acute, survenite odată cu fisurarea plăcii de aterom și formarea cheagului (trombului). Acesta va obstrua complet artera și va priva o parte din mușchiul inimii de sânge și oxigen. Această situație impune intervenția medicală imediată pentru a nu se pierde ireversibil o zonă din miocardul de lucru a inimii. Destabilizarea plăcii de aterom este favorizată de creșterea necesarului de oxigen – valorile mari ale tensiunii arteriale, frecvența cardiacă crescută, stresul, infecțiile, hipertiroidia etc. La bazele dezvoltarii plăcii de aterom stă ateroscleroza. Intuiesc, că mă veți întreba ce este ateroscleroza? Ateroscleroza este o afecțiune a pereților vaselor sangvine, o boală sistemică progresivă, cu manifestări localizate, unice sau multiple, acute sau cronice, care afectează arterele mari și medii. Numită și arterioscleroză, acest termen descrie, în mod general, îngroșarea și pierderea elasticității arterelor, cu formarea în timp a plăcilor de aterom și îngustarea progresivă a lumenului arterei în cauză.
Dle Academician, dar care sunt Cauzele aterosclerozei? Cauzele apariției aterosclerozei nu sunt pe deplin cunoscute. Există un consens general care afirmă că inflamația peretelui arterial reprezintă primul moment în dezvoltarea și formarea ulterioară a plăcii de aterom. Aceasta este constituită în principal din LDL colesterol (colesterolul rău), dar și alte tipuri de grăsimi, colagen, elastină, celule care aderă la locul leziunii, substanțe proinflamatorii, calcificarea plăcii în final. Inflamația locală inițială a peretelui arterial este datorată agresiunii unor celule normale din sânge (monocite, bazofile, macrofage), care, în anumite condiții, atacă peretele intern al arterei inducând inflamația și inițierea procesului ateromatozic specific. Într-o primă fază, peretele vascular se îngroașă, își pierde elasticitatea, devine rigid, apoi progesiv, în decurs de ani, se dezvoltă placa de aterom. Procesul poate rămâne asimptomatic până când placa de aterom se ulcerează, se rupe și acest eveniment declanșează o cascadă de modificări care au drept rezultat final formarea unui tromb și închiderea completă a arterei. Studii clinice și populaționale extinse au identificat mai mulți factori care cresc riscul de boală aterosclerotică. Una dintre clasificări îi împarte în factori de risc modificabili (ce pot fi corectați) și factori nemodificabili.
În acest caz, aș vrea să ne mai spuneți și care anume sunt factorii de risc modificabili?
Factorii de risc modificabili sunt: fumatul; dislipidemia; hipertensiunea arterială; obezitatea; diabetul zaharat; sedentarismul; dieta bogată în acizi grași nesaturați. Fumul de țigară este un amestec complex de peste 5000 substanțe chimice identificate, aproximativ 100 dintre acestea având proprietăți toxice specifice. Este recunoscut a fi un factor major de risc pentru boala aterosclerotică, situație aplicabilă și în cazul fumatului pasiv, social sau intermitent. Ca urmare a acțiunii fumatului, peretele arterial se inflamează, crește nivelul colesterolului LDL, se produce activarea plachetară și leucocitară, disfuncția endotelială, vasoconstricția și formarea plăcii de aterom. De asemenea, fumatul este responsabil de favorizarea rupturii plăcii și obstrucția acută arterială. Renunțarea la fumat scade dramatic riscul de boli cardiovasculare aterosclerotice. Dislipidemia reprezintă o modificare patologică a metabolismului lipoproteinelor, a fracţiunilor lipidice sanguine, în sensul unei producţii crescute sau al unui deficit de utilizare sau de eliminare. Reprezintă un important factor de risc cardiovascular, asociindu-se frecvent cu alte afecţiuni precum obezitatea, diabetul zaharat de tip II, hipertensiunea arterială. Un pacient care suferă de dislipidemie are un nivel ridicat de lipide în sânge: fie colesterol, trigliceride, alte fracțiuni lipidice, fie asocieri ale acestora. Există o relație directă între nivelul colesterolului și mortalitatea provocată de boli cardiovasculare aterosclerotice. Hipertensiunea arterială reprezintă una din cele mai preventibile cauze de deces cardiovascular, contribuind la aproximativ jumătate din mortalitatea cardiovasculară, fie că vorbim de accidentul vascular cerebral, de boală coronariană, de boală vasculară periferică, boală renală cronică sau demență. Presiunea crescută a sângelui în artere va leza endoteliul arterial (stratul interior care căptușește artera) și, alături de fumat, dislipidemie sau alți factori de risc cardiovascular, va induce și accelera procesul de ateroscleroză. Diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul constituie și ei, în egală măsură, factori importanți implicați în dezvoltarea și grăbirea evenimentelor aterosclerotice majore. Factorii de risc nemodificabili sunt reprezentați de: vârstă (peste 45 de ani pentru bărbați și peste 55 de ani pentru femei); sex (sub vârsta de 50 de ani bărbații sunt mai predispuși la boli cardiovasculare decât femeile); ereditate; unele anomalii genetice.
Dle Academician, dar cum se manifestă ateroscleroza și cum se realizează legatura cu atacul de cord?
Ateroscleroza poate fi asimptomatică o lungă perioadă de timp, atâta timp cât placa de aterom nu reduce lumenul arterei, de regulă peste 60%. Cei mai mulți pacienți află că au această afecțiune odată cu instalarea unui accident vascular cerebral, a unui infarct miocardic, a unei boli arteriale periferice (cum ar fi arteriopatia obliterantă). Aceste manifestări apar, de regulă, la bărbați după vârsta de 40 de ani, iar la femei, după vârsta de 50 de ani, iar simptomele sunt diferite în funcție de sediul arterei afectate.
Poate fi ateroscleroza tratată și respectiv evenimentele cardiovasculare majore prevenite?
La această dată, nu există un tratament care să topească plăcile de aterom și să readucă aspectul normal al arterei. Aproximativ 90% din totalul bolilor cardiovasculare ar putea fi prevenite dacă am corecta factorii de risc pentru ateroscleroză. Schimbarea stilului de viață și terapia medicamentoasă sunt mijloacele de care dispunem în acest sens. Oprirea fumatului, dieta, controlul greutății, exercițiul fizic zilnic, alături de medicația hipolipemiantă, antihipertensivă, antiagregantă plachetară, controlul diabetului reprezintă mijloacele prin care se pot preveni evenimentele cardiovasculare majore, precum atacul de cord și accidentul vascular cerebral. Dacă aceste măsuri nu sunt suficiente și se constată semne care anunță un atac de cord, atunci se recurge la: tratamentul intervențional (dilatarea arterei afectate, procedeu numit angioplastie și montarea de stent pentru a menține artera deschisă); tratament chirurgical (așa numitul by-pass, în situația în care sunt leziuni multiple, care nu pot fi abordate intervențional).
Există perspective terapeutice, cu rezultate promițătoare?
Plecând de la ipoteza că dislipidemia este unul din factorii majori ce duce la formarea plăcii de aterom, unele medicamente sunt eficiente în reducerea nivelului colesterolului LDL, hipocolesterolemiantele – care reduc grasimile din sange. Daca este scazut puternic colesterolul “rau”, adica LDL colesterolul, formarea de depozite de grasimi in artere se poate incetini sau chiar reversa. Până la apariția altor medicamente, care ar reduce dimensiunile plăcii de aterom e important să conștientizăm că ateroscleroza, cu cele două forme majore de manifestare, atacul de cord și accidentul vascular cerebral, poate fi prevenită prin abordarea unui stil de viață sănătos și prin tratarea riguroasă a factorilor de risc menționați.
Dle Director V. Moscalu, mă adresez către dumneavoastră din perspectiva nu doar al unui manager, ci mai degrabă al experientei vaste de cardiochirurg, când simptomele sunt deosebit de severe, poate fi necesară o intervenție chirurgicală. Când se recomandă un bypass coronarian și ce presupune intervenția?
Bypass-ul coronarian este recomandat în cazul pacienților cu afecțiuni grave ale arterelor coronare, cu scopul de a facilita circulația sângelui și de a preveni un eventual infarct miocardic. Este una dintre cele mai frecvente operații cardiace care se realizează în lume la acest moment. Din punct de vedere medical, bypass-ul coronarian este considerat o intervenție de revascularizare și presupune preluarea unei artere sănătoase din altă parte a corpului și înlocuirea celei „bolnave” prin ocolirea ei. Practic, noua vena va acționa ca un pasaj și va prelua circulatia sângelui către mușchiul cardiac. La mulți dintre pacienți sunt inlocuite chiar și până la patru artere în timpul unei singure operații. Grefoanele utilizate pentru operație pot fi arteriale sau venoase. Se preferă însă cele arteriale, fiindcă în cazul venelor există mai multe riscuri de a dezvolta plăci de aterom și a trimite pacientul în aceeași situație, de obstrucție. Pentru realizarea intervenției este necesară oprirea și repornirea inimii, cu ajutoul unui aparat special care se numește cord-pulmon artificial.
Când se recomandă bypass-ul coronarian ?
Recomandarea unei astfel de intervenții este facută de medicul specialist. Deși de multe ori se ajunge la astfel de intervenții în urma unei stări instabile, cum se mai zice mai simplu – preinfarct sau al unui infarct miocardic deja suportat, există și cazuri în care bypass-ul este recomandat preventiv, dacă pacientul are un istoric medical complicat și riscul unui infarct este mare. Persoanele care au suferit o astfel de intervenție necesită monitorizare constantă pe tot parcursul vieții, pentru a diminua riscul de recidivă. Orice durere toracică sau dificultate de respirație trebuie să fie imediat menționată medicului. Dar, sfatul meu este să faceți tot posibilul să nu ajungeți în situația când este necesar tratamentul chirurgcal și să reduceți riscul de ateroscleroza! Puteți scădea riscul de ateroscleroză urmând câteva sfaturi oferite de specialist: consumați alimente cu un nivel scăzut de colesterol și grăsimi saturate. De asemenea, alimentația dvs. trebuie să conțină din plin cereale, fructe și legume. Faceți cât mai multe exerciții fizice. Nu fumați. Tineți diabetul sub control, dacă este cazul. Urmați tratamentul medical prescris de doctor pentru a scădea nivelul tensiunii arteriale și al colesterolului. Faceți regulat analize pentru a preveni bolile coronariene.
Dle Director, D-voastră reprezentați echipa medicală al Institutului de Cardiologie, un centru de excelență din domeniul sănătății. Echipa medicală pe care o conduceți, din câte se cunoaște, a reușit să implementeze în ultimii ani cele mai moderne tratamente pentru bolile cardiovasculare. Ați putea să ne relatați mai multe depre acestea?
Aveți dreptate, atenţia specială acordată de guvern bolilor cardiovasculare se reflectă şi în prevederile Programului naţional de prevenire şi control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020, care este în derulare pentru tratarea bolilor cardiovasculare, inclusiv grave, prin dezvoltarea și diversificrea metodelor noi de tratamente, incluzând noi proceduri și intervenții chirurgicale menite să normalizeze funcționarea inimii și circulația sângelui. Cu toate acestea, bolile cardiovasculare continuă să reprezinte principala cauza de mortalitate și R. Moldova ocupă un nedorit loc fruntaș în topul țărilor cu nivel ridicat al mortalității prin boli cardiovasculare. Dacă mortalitatea în infarctul miocardic acut a scăzut în ultimii ani datorită programului de angioplastie primara în STEMI, atunci insuficiența cardiacă, valvulopatiile, bolile vasculare periferice și accidentul vascular cerebral continuă să aiba mortalitate crescută. Mai mulți factori de risc pot explica acest fenomen: numărul mare de fumători, prevalența crescută a dislipidemiei necontrolate terapeutic, prevalența în creștere a hipertensiunii arteriale (45%) demonstratată în recentul studiu STEPS, cu rate de control terapeutic mai reduse față de media europeană, prevalența crescută a diabetului zaharat, creșterea alarmantă a obezitatii la toate grupele de vârstaă inclusiv la copii, și nu în ultimul rand, îmbătrânirea populației. Toți acești factori implicați în patogenia bolii vasculare aterosclerotice explică de ce nu există inca o scădere evidentă a mortalității cardiovasculare. La acești factori se adaugă absența unui program național de screening și prevenție primară. În acest context, am identificat posibilitatea de diversificare a paletei de serviii medicale oferite de specialiștii institutiei, astfel încât, la finele anului 2019 și-a început activitatea și serviciul de cardiochirurgie în instituția noastră, ceea ce a permis accesul mai rapid pentru pacienții care necesită aceste metode de tratament.
Dle Director, dar în condițiile acestui an dificil, ați reusit să acordați asistenta medicală specializată pentru toți pacienții?
Sigur în acest an lucrurile s-au complicat, dar cu toate restricțiile impuse de evoluția fenomenului pandemic al virusului SARS-CoV-2 am făcut totul ca să putem trata, în condiții de maximă siguranță, toată paleta de afecțiuni cardiovsculare, cuprinsă în cadrul Programului național de sănătate. Și în acest an, activitatea instituției s-a axat pe următoarele priorități: 1. Dezvoltarea capabilităților de explorări invazive. Astfel, în cadrul Compartimentului Angiografie și cateterism cardiac au fost tratați pacienţiii cu urgenţe coronariene (STEMI, NSTEMI, angina instabilă), s-au realizat proceduri hibride moderne (TAVI), s-au achiziționat echipamente necesare pentru evaluarea şi tratarea afectărilor coronariene complicate şi s-au realizat proceduri angiografice diagnostice şi terapeutice de complexitate înaltă în patologii grave. 2. Compartimentul electrofiziologie cardiacă și implant de dispozitive este dotat cu echipamente de ultimă generaţie și realizează intervenţii de ablaţii, implant de dispozitive cardiace, atât în situaţii de urgenţă cât şi pentru cazurile complexe programate. 3. La nivelul secţiei de chirurgie cardiovasculară s-a realizat acordarea serviciilor medicale chirurgicale pentru pacienții cu afecţiuni cardiace şi vasculare, ameninţătoare de viață. In paralel, s-a urmărit dezvoltarea chirurgiei cardiovasculare hibride, proceduri care combină chirurgia endovasculară cu chirurgia deschisă, permiţând efectuarea diagnosticului angiografic simultan cu terapia edovasculară şi chirurgicală, pacientul fiind supus unei singure anestezii. Acest tip de interventii, prin caracterul lor minim invaziv, efectuate la bolnavi cu risc înalt chirurgical, minimizează riscul intra şi post-operator, scurtează durata de spitalizare, inclusiv cea de şedere în terapie intensivă, limitează transfuzia de sânge şi ameliorează calitatea vieţii pacientului. 4. Nu în ultimul rând, eficientizarea activității secțiilor de cardiologie, astfel încât, la nivelul acestora, să putem oferi, pentru cazurile non-COVID, servicii medicale de specialitate atât pentru urgențele medicale, cât și pentru pacienții cronici. A fost continuat programul de revascularizaţie miocardică. Totodată, specialiștii noştri cardiologi au consultat ambulator și au tratat în staționar pacienți care aveau asociat afecțiunii COVID 19 comorbidități multiple sau complicaţii cardiovasculare. Pe toată durata stării de urgență s-a observat o adresabilitate înaltă la nivelul tuturor structurilor noastre ceea ce arată că eforturile prin investiția în aparatură medicală, echipamente și dispozitive medicale de ultimă generație şi prin creșterea gradului de perfecționare a personalului medical, a condus la o îmbunătăţire semnificativă a gradului de satisfacție a pacientului. Toate aceste eforturi nu vor fi însă niciodată de ajuns dacă tu însuți nu-ți propui să fii un om sănătos! Dacă amâni cu anii să-ți faci un control medical sau să iei în seamă micile semne care pot indica o afecțiune gravă.
D-le Director, dacă bolile cardiovasculare pot fi prevenite și ținute sub control, iar aceasta nu este o corvoadă, ci o investiție în propria sănătate, ce sfaturi ar trebui sa respecte orice persoana?
Verifică-ți periodic tensiunea arterial, valorile colesterolului şi glicemiei.
Cu toții putem fi Eroii Inimii Folosind Inima pentru a învinge bolile cardiovasculare si făcând o promisiune … prietenilor, familiei, pacienților, angajaților noștri. Grija față de propria sănătate și promisiunea pe care fiecare și-o poate face, trebuie să continue – acum chiar mai mult decât înainte de pandemia COVID-19, orientată pe atingerea obiectivelor, prin interacțiuni regulate cu medicul de familie și specialiștii cardiologi. Aceasta reprezintă un element important în prevenția bolilor cardiovasculare. Îi îndemn pe toți să își facă o promisiune, că vor manca mai sănătos, că vor face mai multe exerciții fizice, că vor renunța la fumat, toate acestea însoțite de promisiunea de a efectua un control medical anual.
Aveți grijă de inima D-voastră: Verificați nivelul zahărului în sânge; Nivelul crescut al zahărului în sânge este un indicator pentru diabet, iar 60% din decesele oamenilor cu diabet sunt provocate de bolile cardiovasculare și atac cerebral. Verificați tensiunea arterială constant; Tensiunea arterială este principalul factor de risc în bolile cardiovasculare. Verificați-o frecvent! Vizitați medicul cel puțin annual. Verificați nivelul colesterolului, al indexului masei corporale, tensiunea arterială și nivelul zahărului în sânge.
Informați-vă și învățați să identificați simptomele unui infarct. Mai mult de 70% din toate urgentele cardiace se întâmpla acasă, unde membrii familiei pot ajuta victima.
Prin control medical și o schimbare a stilului de viată, putem reduce riscul apariției și a agravării bolilor cardiovasculare sau riscul de atac cerebral, în același timp putem îmbunătăți calitatea vieții atât a noastră cât și a celor dragi. Adulții trebuie să fie un exemplu pentru noua generație. Și pot începe cu o Promisiune de sănătate!
Persoanele cu afecțiuni medicale preexistente, cum ar fi bolile de inimă, sunt mai vulnerabile la noul coronavirus COVID-19. Ce ar trebui să facă?
Oamenii de toate vârstele pot fi infectați de noul coronavirus. Cu toate acestea, virusul prezintă un risc special pentru persoanele cu vârsta peste 60 de ani și pentru cei cu afecțiuni medicale subiacente, inclusiv: Boala cardiovasculara; Hipertensiune; Diabet; Boală respiratorie cronică; Cancer. Pentru a evita infecția, vă recomand să:
Continuați să luați medicamentele și urmați sfatul medicului; Asigurați-vă o aprovizionare pentru o lună sau mai mult cu medicamente, dacă este posibil; Păstrați o distanță de cel puțin un metru de persoanele cu tuse, răceală sau gripă; Spălați-vă mâinile des cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde; Stati acasă, dacă este posibil; Urmați instrucțiunile medicilor și ale autorităților locale.
Rămâneți conștient de starea dumneavoastră de sănătate. Dacă aveți simptome (respirație dificilă, febră și tuse), adresați-vă imediat medicului dumneavoastră sau unui spital. Explicați-le că este în legătură cu noul coronavirus și că aveți un risc ridicat. Nu uitați să vă protejați și sănătatea mintală și bunăstarea. Dacă trebuie să stați acasă pentru o perioadă prelungită, încercați să mențineți o rutină zilnică care să acorde prioritate îngrijirii.