Ziua mondială a inimii – 29 Septembrie

Ziua Mondială a Inimii

Fondată  în anul 2000, la inițiativa Federației Mondiale a Inimii (FMI), Ziua Mondială a Inimii este marcată în fiecare an, la 29 septembrie și constituie cea mai mare platformă din lume pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la bolile cardiovasculare, inclusiv bolile de inimă și accidentul vascular cerebral.

          În data de 29 septembrie pentru a sporirii nivelul de cunoștințele despre prevenirea mortalității premature cauzată de bolile cardiovasculare se organizează un șir de activități și evenimente în întreaga lume. Anul acesta genericul acestei zile este: Folosește inima pentru fiecare inimă! Toți putem fi Eroii Inimii făcând un angajament… prietenilor, familiei, pacienților, angajaților noștri. Ne dorim să creăm o comunitate de Eroi ai Inimii. Va îndemnam   să fiți si Dvs. cu toții  Eroii ai Inimii, făcând o promisiune din inimă celor pe care-i iubiți și de care va pasă: o promisiune de a mânca mai sănătos, de a deveni mai activ, de a renunța la fumat. O simplă promisiune … pentru inima mea, pentru inima ta, pentru toate inimile noastre.

Bolile cardiovasculare, inclusiv bolile de inimă și accidentul vascular cerebral (AVC), sunt principala cauză a morții din lume, care revendică 17,9 milioane de vieți în fiecare an. Se estimează că către anul 2030, această cifra va atinge 23 de milioane de viați curmate.

Bolile cardiovasculare sunt responsabile de mai mult de 4 milioane de decese anual în Europa, boala cardiovasculară aterosclerotică fiind principala afecțiune.

          În Republica Moldova bolile cardiovasculare (BCV) se plasează constant pe primul loc printre cauzele de deces și reprezintă circa 58% din totalul deceselor înregistrate la nivel național, acest nivel rămânând stabil înalt pe parcursul ultimelor două decenii.

Astfel, în R. Moldova cele mai multe persoane, circa 58% decedează de afecţiuni al aparatului circulator. În structura deceselor cauzate de bolile sistemului cardiovascular (circulator) predomină: cardiopatia ischemică, bolile cerebro-vasculare, infarctul miocardic acut, cardiopatia hipertensivă.

Mortalitatea prematură  în comparaţie cu standardul european constituie 34% la bărbaţi și 22% la femei, ceea ce cauzează pierderi importante din efectivul populaţiei ţării: anual circa 0,5% din populaţia masculină și 0,3% din populaţia feminină.

Boala cardiovasculară este de asemenea o cauză majoră de dizabilitate și de scădere a calității vieții. In plus se estimează că peste 600 de milioane de persoane vor dezvolta diabet de tip 2 în întreaga lume până în 2045, iar aproximativ același număr de persoane vor suferi de prediabet. Iar diabetul este o cauză majoră pentru a dezvolta și boala cardiovasculară.

          7 din 10 cazuri de boli cardiovasculare (CV) pot fi explicate de factori de risc precum hipertensiunea arterială, nivelul scăzut al educației, fumatul, dislipidemia, obezitatea abdominală, activitatea fizică reduse, diabetul, depresia și poluarea aerului, toate acestea putând fi modificate.

Ziua Mondială a Inimii întruchipează o campanie globală în care cardiologii, chirurgii cardiovasculari, medicii de familie, pacienții și membrii familiei lor, instituțiile de învățământ, precum și cetățenii pot lua parte la organizarea activităților, care vizează promovarea unei sănătăți cardiovasculare mai bune.    Scopul evenimentului este de a asigura echitatea sănătății inimii pentru toți, să creăm o comunitate globală de Eroi ai Inimii – oameni din toate domeniile, care acționează acum pentru a trăi mai mult, mai bine, mai sănătos pentru inima sa.

Ziua Mondială a Inimii – este:

1. O sursă de inspirație pentru toată lumea să-și schimbe  comportamentul și să-și îmbunătățească sănătatea inimii.

Să răspândim mesajul despre modul în care putem combate mortalitatea prematură cauzată de BCV, ucigașul numărul unu din lume.

2. Prin schimbul de cunoștințe, ne putem inspira reciproc pentru a deveni mai sănătoși.
3. Toți avem un rol și, colaborând, putem ajuta oamenii să trăiască vieți mai lungi, mai bune și mai sănătoase. 80% dintre decesele premature, cauzate de BCV pot fi evitate, dacă sunt controlați cei patru factori principali de risc – consumul de tutun, dieta nesănătoasă, inactivitatea fizică și consumul nociv de alcool.
4. Povara bolilor cardiovasculare poate fi redusă. Dar trebuie să acționăm cu toții acum. Persoanele fizice trebuie să-și asume controlul asupra propriei sănătăți a inimii prin înțelegerea riscului propriu și a familiilor lor de a face BCV. Guvernele și ministerele sănătății trebuie să înțeleagă cu exactitate amploarea problemei și să se implice prin investiții în supravegherea și monitorizarea bolilor cardiovasculare.

Deci, Va îndemnam ca astăzi cu toții sa facem O promisiune simplă… de a FOLOSI INIMA PENTRU FIECARE INIMA, pentru TOATE INIMILE NOASTRE!

FOLOSEȘTE ♥

… o promisiune de a mânca mai sănătos, pentru a face mai mult exercițiu și pentru a încuraja copiii să fie mai activi, să nu fumeze și să-i ajute pe cei dragi să se oprească.

Să nu uităm de faptul că, 7 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza #PoluăriiAerului, care este responsabilă de peste 20% din toate decesele bolilor cardiovasculare.

Trebuie să acționăm ACUM pentru a ne proteja sănătatea și mediul

Pe 29 septembrie, de  #WorldHeartDay,

FOLOSIȚI ♥ PENTRU NATURĂ.

< FOLOSEȘTE ♥ >

SĂ MANÂNCI BINE ȘI SĂ BEI INȚELEPT!

• Reduceți consumul de băuturi, cu conținut de zahăr și sucuri de fructe preambalate industrial. Alege consumul de apă sau sucuri proaspăt stoarse și neîndulcite.
• Înlocuiți dulciurile cu conținut de zahăr cu fructe proaspete, ca o alternativă sănătoasă.
• Încercați să consumați zilnic 5 porții (aproximativ cât un pumn de mână) de fructe și legume (proaspete, congelate, conservate sau uscate).
• Limitați cantitatea de alcool pe care-l consumați și respectați recomandările ghidurilor.
• Încercați să limitați produsele alimentare prelucrate și preambalate, ce sunt adesea bogate în sare, zahăr și grăsimi.
• Gătiți acasă prânzuri sănătoase, pentru alimentare la școală sau la locul de muncă.

• Știai, că? Glicemia înaltă (zahărul din sânge) poate fi un indiciu al diabetului zaharat, iar bolile cardiovasculare reprezintă majoritatea cauzelor de deces la persoane cu diabet zaharat și dacă este nediagnosticat și/sau netratat, prezintă un risc major al afecțiunilor cardiovasculare și accidentului vascular cerebral.

< FOLOSEȘTE ♥>

SĂ FII MAI ACTIV!

• Fă cel puțin 30 minute de activitate fizică cu intensitate moderată de cinci ori pe săptămână.
• Sau cel puțin 75 minute de activitate intensă-viguroasă, pe tot parcursul săptămânii.
• Joaca, mersul pe jos, menajul, dansul – toate contează!
• Fii mai activ în fiecare zi – mergi pe jos, urcă scările pe jos, sau cu bicicleta!
• Fă exerciții cu prieteni și familia – vei fi mai motivat și este mai distractiv!
• Descărcă o aplicație de exerciții sau folosește un pedometru pentru a-ți monitoriza mișcarea!

• Știai, că? Tensiunea arterială crescută este factorul de risc numărul unu în boli cardiovasculare. Purtând nume de ,,ucigaș tăcut”, deseori ne manifestându-se prin semne sau simptome.

< FOLOSEȘTE ♥ >

SPUNE  FUMATULUI – NU!   

• Este cel mai bun lucru pe care î-l poți face pentru îmbunătățirea sănătății inimii tale.
• Doar după 2 ani de renunțare la fumat, riscul bolilor cardiovasculare se reduce substanțial.
• După 15 ani – riscul bolilor cardiovasculare revine la cel al unui nefumător.
• Expunerea pasivă la fumul de țigară este de asemenea, o cauză a bolilor cardiovasculare pentru nefumători.
• Deci, prin renunțare la fumat (sau prin renunțare de a începe a fuma), vei îmbunătăți nu numai sănătatea ta, ci și a celor din jurul tău.
• La dificultăți în abandonarea fumatului, apelează la sfaturi profesionale.

Știai, că?   Colesterolul crescut din sânge este asociat cu aproximativ 4 milioane de decese pe an. Vizitează-ți medicul de familie și cere să-ți fie evaluat nivelurile de colesterol, precum și indicele de masa corporala (IMC). Astfel, vei putea primi recomandări, cu privire la riscul cardiovascular și modul de măsuri pentru a proteja și îmbunătăți sănătatea inimii tale.

Cu toții putem fi Eroii Inimii făcând o promisiune … prietenilor, familiei, pacienților, angajaților noștri.

Pentru că fiecare bătaie de inima  contează!

 Factori de risc cardiovascular

Există mulți factori de risc asociați cu boli de inimă și accident vascular cerebral.

Unii factori de risc, cum ar fi istoricul familial, nu pot fi modificați, în timp ce alți factori de risc, precum hipertensiunea arterială, pot fi modificați prin tratament.

Factorii de risc modificabili includ:

• Inactivitate fizică.
• Alimentația nesănătoasă.
• Creșterea tensiunii arteriale.
• Consumul de tutun.
• Colesterolul mărit.
• Obezitatea și excesul de greutate.

Factorii de risc nemodificabili includ:

• Istoric familial.
• Diabet zaharat.

Alți factori de risc nemodificabili obișnuiți includ:

• Vârsta: îmbătrânirea este un factor de risc pentru BCV; riscul de accident vascular cerebral se dublează la fiecare deceniu după vârsta de 55 de ani.
• Sex: bărbații sunt la un risc mai mare de boli de inima decât femeile în pre-menopauză. Dar odată cu menopauza, riscurile devin egale.
• Etnicitate: originea etnică joacă un rol. Persoanele cu origini africane sau asiatice sunt la riscuri mai mari de a dezvolta BCV decât alte grupuri rasiale.

• Starea social-economică: sărăcia mărește riscul de boală de inimă și accident vascular cerebral. O viață cronic stresantă, izolarea socială, anxietatea și depresia crește riscul BCV.