Servicii

SERVICII DE CARDIOLOGIE INTERVENŢIONALĂ

• Revascularizarea în infarct miocardic acut;
  Coronarografii diagnostice;
• Angiografie periferica membre inferioare
• Angiografie carotidiana
• Cateterism cardiac drept-stâng;
• Ventriculografii;
• Aortografie clasică;
• Angioplastie coronariană cu balon farmacologic
• Angioplastii coronariene cu implantare de stent metalic (BMS)
• Angioplastii coronariene cu implantare de stent farmacologic (DES)
• Angioplastii complexe de leziunilor trunchi comun al arterei coronare stângi, bifurcatii, ocluzii cornice totale.
• FFR (rezervă fracționată de flux) și OCT (optical coherence tomography).
• Angioplastie artere renale cu balon
• Angioplastie artere renale cu stent
• Angioplastie membru inferior cu balon
• Angioplastie membru inferior cu stent
• Angioplastie carotidiana cu stent si filtru de protectie antiembolie
• Montare Dispozitiv de inchidere a punctiei femurale ANGIO-SEAL
• Denervarea Arterelor Renale (RDN) – Tratament Hipertensiune Arteriala
• Ablatie septala cu alcool
• Valvuloplastie pulmonara cu balon
• Implantare minim invazivă de valvă aortală (TAVI);

Angiografia coronariană diagnostică (numită și coronarografie), este standardul de aur pentru evaluarea anatomiei coronariene. Scopul este de a examina întregul arbore coronarian (atât arterele coronare native, cât și grefele de by-pass) în timpul înregistrării detaliilor despre anatomia coronariană, care include: pattern-ul distribuției arteriale, patologia anatomică sau funcțională (ateroscleroza, tromboza, anomaliile congenitale sau spasmul coronarian focal), precum și prezența colateralelor inter- și intracoronariene.

Indicații pentru efectuarea coronaroangiografiei

• angina pectorală stabilă severă (clasa canadiană III sau IV) cu probabilitate pretest mare de boală coronariană ischemică și control medicamentos inadecvat (Clasa I, B);
• supraviețuitorii unui stop cardiorespirator resuscitat (Clasa I, B);
• pacienții cu aritmii ventriculare severe (Clasa I, C);
• pacienții revascularizați cu recurență precoce a simptomatologiei cu angină pectorală moderată și severă (Clasa I, C);
• pacienții cu diagnostic incert după testele neinvazive sau rezultate contradictorii între mai multe metode neinvazive, cu risc intermediar sau înalt de boală coronariană ischemică (Clasa IIa, C);
• pacienții cu risc crescut de restenoză după angioplastie efectuată într-o zonă cu risc înalt (Clasa IIa, C).
• pacienții cu angină clasa canadiană I sau II cu intoleranță la tratamentul medicamentos sau care nu răspund la tratamentul medicamentos (Clasa IIa, C);
• pacienții cu profesie cu risc înalt (piloți, șoferi de autobuz, etc.) cu teste de stres anormale, dar fără caracteristici cu risc înalt (Clasa IIa, C).
• angina pectorală stabilă la pacienții care vor fi supuși unor intervenții chirurgicale majore necardiace, cu risc intermediar sau crescut la testările neinvazive (Clasa I, B);

Condiții preintervenție:

• Coronaroangiografia este efectuată sau supervizată doar de specialiști cu experiență, în laboratoare echipate corespunzător.
• Înaintea efectuării procedurii intervenționale, pacientul trebuie să fie informat asupra metodei de efectuare, beneficiilor și riscurilor acesteia. Se obține un consimțământ scris și documentat conform protocoalelor (acesta trebuie să includă și posibilitatea necesității efectuării unei intervenții de urgență).²⁵
•  Este necesar a stabili indicațiile pacientului pentru procedura respectivă. De asemenea, trebuie cunoscută orice modificare a simptomatologiei sau orice eveniment medical produse de la stabilirea indicației și până la momentul intervenției. Se acordă atenție afecțiunilor medicale concomitente.
• Evaluarea preprocedurală a pacientului presupune culegerea datelor anamnestice și examenul obiectiv. Trebuie notate semnele de insuficiență cardiacă: raluri pulmonare, turgescența jugularelor, zgomot 3 sau edeme importante. Determinarea pulsului periferic și a unor eventuale sufluri este extrem de importantă, pentru că influențează alegerea căii de acces și va servi ca standard de comparație pentru evaluarea eventualelor complicații vasculare postprocedurale.
• Sunt necesare următoarele analize de laborator: hemograma completă (cu număr de trombocite), creatinina și electroliții serici. Acestea trebuie să fie recente (din ultimile 2-4 săptămâni) și repetate preprocedural în cazurile în care a apărut vreo modificare a simptomatologiei, medicației sau dacă pacientul a fost expus între timp la substanțe de contrast. La pacienții care suferă de patologii hepatice sau hematologice, cei cu terapie anticoagulantă orală cronică, este necesară dozarea indicelui de protrombină și/sau INR-ului. Femeile de vârstă reproductivă ar trebui să efectueze dozarea serică sau urinară a β-gonadotropinei corionice cu cel mult 2 săptămâni preprocedural.
• Electrocardiograma preprocedurală este necesară ca referință pentru evaluarea dinamicii ECG postprocedurale. De asemenea trebuie notate semnele electrice de ischemie, infarct miocardic, tulburări de ritm și anomaliile cavităților cardiace. De asemenea, este util de consemnat datele ecocardiografice cu privire la funcția sistolică și diastolică, valvulopatii semnificative, anomalii ale aortei. Dacă, anterior, a fost efectuat un test de stres, se notează teritoriile de ischemie.
• Pregătirea pacientului constă în igienizare locală, linie de acces venos, repaus alimentar cu 2-6 ore anterior procedurii, hidratare pre- și postprocedurală.

Mod de efectuare

Coronarografia se efectuează în sălile de angiografie, în condiții sterile, sub anestezie locală. În timpul intervenției, pacientul rămâne conștient și poate vorbi cu medicul, fiind conectat în permanență la aparate de vizualizare și înregistrare a parametrilor vitali.

Medicul cardiolog specializat în cardiologie intervențională alege calea de acces vascular – la nivel inghinal (artera femurală), sau radial – la încheietura mâinii, și apoi face anestezia locală pentru puncția arterei. Prin orificiul de dimensiune milimetrică, medicul cardiolog introduce în artera aleasă un tub gol (teaca arterială), prin care va introduce apoi o serie de sonde, tuburi subțiri, cu care avansează sub observare radioscopică până la originea arterelor coronare.

Folosind aceste tuburi, medicul examinator injectează substanța de contrast pe bază de iod, care realizează vizualizarea arterelor coronare și, prin expunerea la raze X, urmărește fluxul sanguin și eventualele îngustări ale vasului.

Dacă în timpul investigației se observă obstacole în calea curgerii normale a sângelui, se recomandă efectuarea unei angioplastii coronariene cu balon sau cu un stent. Se montează stenturi coronariene, astfel restabilind circuitul sanguin. La finele investigației, la locul de puncție se face compresiunea arterei folosite, montând un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 12-24 de ore, pentru a evita sângerările. Indiferent de calea de acces arterial (femural sau radial), pacientul urmează să respecte repaus la pat timp de câteva ore.

În mod normal, coronarografia durează între 30 de minute și o oră, iar imediat după intervenție, pacientul poate mânca și bea normal.

Condiții postintervenție:

• Consumați cel puțin 2 litri de apă în perioada imediat următoare intervenției pentru „spălarea” substanței de contrast din circuitul sanguin;
• După 12-24 de ore post-intervenție, se scoate pansamentul și se verifică locul puncției;
• Se practică o ECG de control;
• Uneori se efectuează analize de sânge pentru funcția renală (creatinină, uree);
• Nu întrerupeți medicația prescrisă fără acordul medicului intervenționist al clinicii unde ați fost tratat.

Angioplastia coronariană este o procedură în care intervenția se face pentru a lărgi artera coronară care este blocată sau îngustată de către o placă de aterom. Pentru aceasta se realizează fie o dilatație cu balon, fie se montează un stent.
Angioplastia coronariană este o procedură nechirurgicală (minim invazivă), la care se recurge în mod obișnuit pentru tratamentul anginei pectorale, a durerii toracice ce însoțește afecțiunile cardiace. În cazuri de urgență, această procedură poate fi folosită pentru tratamentul infarctului miocardic acut.

Deoarece are un risc mult mai scăzut, este mai puțin costisitoare și nu necesită o perioadă de restabilire, angioplastia coronariană percutană are mari avantaje față de tratamentul chirurgical, iar cel asistat poate să revină la muncă în zilele următoare. Procedura este la fel de eficientă, atât la bărbați, cât și la femei, se poate face la orice vârstă, chiar după 80 de ani.

Mod de efectuare

Angioplastia coronariană este o continuare a coronarografiei, în cazul în care aceasta din urmă a descoperit îngustări critice (stenoze de >70%) ale arterelor coronare.

Ca și la coronarografie, pacientul rămâne conștient pe tot parcursul intervenției, el fiind conectat continuu la aparate de vizualizare și înregistrare a datelor.

Medicul intervenționist alege calea de acces vascular la nivel inghinal (artera femurală) sau radial (la încheietura mâinii) și apoi face anestezia locală pentru puncția arterei.

Prin orificiul milimetric se introduce în artera aleasă un tub gol (teaca arterială), prin care se trec apoi o serie de sonde, tuburi subțiri, cu care avansează sub observare radioscopică până la originea arterelor coronare. Prin catetere se injectează substanța de contrast care realizează opacifierea arterelor coronare și, prin expunerea la raze X, se observă fluxul sanguin și eventualele blocaje. În funcție de numărul și gravitatea stenozelor, se alege tratamentul optim – angioplastie (dilatare) cu balon, fie se montează un stent.

Angioplastia cu balon 
Odată ce s-a identificat și localizat stenoza, considerată responsabilă de simptomele pacientului, se introduce un cateter special, prevăzut cu un balon, care este poziționat la nivelul zonei de stenoză. Prin umflarea balonului se produce dilatarea zonei de stenoză și a pereților arterei coronare, reușind astfel refacerea fluxului prin artera stenozată.

Angioplastia cu stent 
Dilatarea cu ajutorul balonului poate fi o soluție insuficientă pentru refacerea circuitului coronarian, de aceea se recurge la implantarea unui stent. Stentul este un tub în formă de rețea metalică cilindrică, conceput pentru a menține artera deschisă pentru ca sângele să circule.

Ele pot fi acoperite cu polimeri care conțin diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator și antiproliferativ, pentru ca pe parcurs să nu se producă restenozarea.

În cadrul clinicii noastre angioplastia coronariană se poate realiza în aceeași intervenție cu coronarografia. Oferim pacienților alternativa de a se trata printr-o singură intervenție, cu riscuri minime.

Pacientului i se va indica să rămână în repaus la pat, întins, să evite a îndoi piciorul sau mâna. În mod normal, angioplastia coronariană durează între 30 de minute și 1 oră, după care pacientul poate mânca și bea normal.

Riscuri

• alergia la substanța de contrast sau unele medicamente;
• apariția palpitațiilor (aritmii) sau a leșinurilor;
• infarct miocardic (șansa de 1/10000 de pacienți);
• apariția de hematoame la locul de puncție.

CUM SĂ EVITĂM ACESTE RISCURI?

Până la intervenție

• Faceți câteva analize de sânge: hemoleucogramă desfășurată pentru depistarea anemiei și sindromului inflamator, determinarea ureei, creatininei și a indicilor de coagulare;
• Efectuați recent o electrocardiogramă (ECG) și examenul ecocardiografic;
• Efectuarea coronarografiei se practică doar dacă există clare indicații medicale, emise de către medicul cardiolog.

Dacă urmează să fiți examinați dimineața, nu mâncați deloc în acea dimineață, nu fumați și nu consumați apă.

Anunțați medicul intervenționist despre schema de tratament medicamentos pe care o urmați încă de la programare. Anumite tratamente medicamentoase pe care le urmați pot fi oprite de către medicul intervenționist.

După intervenție

• Îndată după intervenție se recomandă să consumați cel puțin 2 litri de apă pentru a „spăla” substanța de contrast din circuitul sanguin;
• La 12-24 de ore post-intervenție se scoate pansamentul și se verifică locul puncției;
• Se face o ECG de control;
• Uneori se cere a face analize de sânge pentru a urmări excreția renală (creatinină, uree).