Intervenții minim-invazive pe cord, posibile și la Institutul de cardiologie din Moldova. „Ultimele două nopți cred că am trecut în minte de 5 ori intervenția aceasta, pas cu pas, fiecare moment”

Intervenții minim-invazive pe cord, posibile și la Institutul de cardiologie din Moldova. „Ultimele două nopți cred că am trecut în minte de 5 ori intervenția aceasta, pas cu pas, fiecare moment”

Stenoza aortică, una dintre cele mai grave și frecvente maladii ale inimii poate fi tratată în Moldova deja și prin metoda intervenției minim-invazive. O echipă de doctori entuziaști, specializați în cardiologia intervențională, de la Institutul de Cardiologie au realizat ieri primele trei operații. Pacienții sunt trecuți de 70 de ani, astfel că o operație clasică pe cord, spun specialiștii, ar fi suportat-o mai greu.

Mai simplu spus, medicii le-au implantat acestor pacienți proteze valvulare, care nu fac altceva decât să lărgească valva, astfel ca sângele să poată circula mai ușor spre și dinspre inimă. Asemenea operații, în opinia medicilor, sporește considerabil calitatea vieții pacienților.

Stenoza aortei este o maladie severă și se caracterizează prin îngustarea orificiului de deschidere a valvei, din cauza depunerilor de calciu și colesterol. Afecțiune, care apare mai des la oamenii cu o vârstă înaintată, având și alte patologii asociate. Fără a efectua o intervenție de înlocuire valvulară, speranţa de viaţă a pacienților cu maladii cardiace scade.

„Valva fiind strânsă nu permite sângelui complet să iasă din inimă să se ducă spre aortă, respectiv când ea este nefuncțională, trebuie să se efectueze o intervenție ca să eliberezi acest proces. Până la etapa actuală se făceau pe cord deschis, se tăia cutia toracică, se scotea inima afară și toate aceste manevre presupun un anumit grad de risc. Anterior, pacienții erau în reanimare, mulți cu anumite complicații. Mai ales, pacienții care sunt vârstnici, cu anumite maladii concomitente, care duce la un risc sporit de intervenții. Anume pentru acești pacienți intervențiile clasice sunt un pic mai dificile”, ne explică șeful secției cardiologie intervențională din cadrul Institutului de Cardiologie, Marcel Abras.

Ieri, medicii moldoveni, ghidați de profesorul și cardio-chirurgul român Măriuca Vasa-Nicotera, stabilit de mai mulți ani în Germania au efectuat primele trei intervenții de acest gen. Toți pacienții sunt trecuți de 70 de ani și au maladii asociate.

„Prima intervenție a fost făcută unui bărbat de 75 de ani, cu mai multe particularități ale intervenției. Când i-am făcut diagnosticul pentru a-l opera, am găsit și o stenoză pe artera carotidă, care a fost rezolvată cu succes aici în secție. A doua pacientă are 79 de ani, o pacientă cu particularități a aortei. Aortă de porțelan, intens calcificată pe toată porțiunea la care abordarea chirurgicală deschisă, o simplă tăiere a aortei poate să ducă la complicații mari și nici nu se recomandă în cazul aortei de porțelan să se efectueze chirurgia deschisă. De aceea a fost rezolvată aici prin plasare de TAVI. A treia pacientă de 75 de ani a fost cel mai ușor caz, pentru că de dimineață a fost cu multe emoții, la urmă parcă mergea totul automat”, a adăugat doctorul Abras.

În ce constă operația?

La modul practic pacientului i se face o puncție de 6 mm în femur prin care medicul va introduce un tub de dimensiuni mici (cateter) cu aceeași dimensiune, prin intermediul căruia se va implanta această valvă nouă la nivelul inimii. Însă nu toți pacienții pot fi supuși unei asemenea operații.

„Pacienții trec printr-o anumită selecție, prin efectuarea anumitor tipuri de investigații. Investigațiile pre-intervenții le plasăm pe un site internațional, iar colegii noștri din Germania, cu ajutorul cărora am pornit acest tip de intervenții, printre care doamna doctor Măriuca Vasa-Nicotera și alți specialiști, ne spun dacă acest pacient va fi eligibil pentru o astfel de intervenție sau nu. În momentul în care ne spune că este eligibil, ne spune și despre mărimea valvei, toate condițiile pe care trebuie să le îndeplinim pentru anumite intervenții, pentru că sunt anumiți pași concreți pentru a efectua intervenția dată”, explică chirurgul Marcel Abras.

În acest moment, în lista de așteptare sunt 13 pacienții. Ei trebuie să efectueze o serie de analize printre care:

-electrocardiogramă;

-radiografie toracică;

-analize de sânge;

-ecografie cardiacă transtoracică, uneori transesofagiană, în cazul în care imaginile obţinute prin ecografia transtoracică sunt de calitate suboptimală;

-angiografia arterelor coronare şi, uneori, angiografie a arterelor de la plica inghinală prin care se introduce proteza;

-un examen de tomografie computerizată cu substanţă de contrast;

-ecografie Doppler a arterelor de la nivelul gâtului;

-probe funcţionale respiratorii.

Pentru a putea fi operați, pacienții sunt sedați local, pentru că, spun medicii, este important contactul permanent cu pacientul, a cărui parametri vitali se pot schimba de la un minut la altul.

„Pentru noi sunt importanți și parametrii pe care îi măsurăm pe monitor, dar este importantă și comunicarea cu pacientul. Pacientul fiind conștient, tu, ca medic poți să previi unele complicații care survin, care nu sunt observate pe monitor și când parametrii vitali nu sunt schimbați, iar pacientul te anunță că are anumite probleme: înădușeală, durere, amețeală”, ne explică și cardiologul intervenționist, Artiom Surev.

I-am surprins pe medici și întreaga echipă formată din 10 specialiști la prima operație, considerată de ei și cea mai complicată. Intervenția a durat 2 ore. Ne-au mărturisit mai târziu că au avut emoții enorme, dar erau mândri că toate intervențiile le-au reușit. Satisfacție care s-a putut citi pe fața profesorului Marcel Abras, spunându-ne la sfârșitul zilei – „Probabil vă întrebați de ce zâmbesc, pentru că totul a decurs cu bine”, a venit imediat și răspunsul.

„Ultimele două nopți cred că am trecut în minte de 5 ori intervenția aceasta, pas cu pas, fiecare moment. Aseară(n.r miercuri) până la ora 23.00 cu doamna profesor discutam pe rețelele de socializare ce am pregătit, ce am pus la punct. Pentru noi a contat să lucrăm în echipă corect și toți pașii să fie pregătiți. Aici nu era loc de gafe, trebuia totul pregătit până la cel mai mic amănunt”, povestește Marcel Abras.

Profesorul Măriuca Vasa-Nicotera a menționat că realizează asemenea operații deja de mulți ani în Germania și Marea Britanie. Spune că lucrurile au reușit, pentru că medicii au fost foarte cooperanți între ei, acesta fiind și succesul unei operații.

 „Am venit să susțin echipa de medici din Chișinău, cu care suntem în contact mai mult de un an de zile în a pune pe picioare acest proiect. Cred că ne-am cunoscut prin compania de valve, eu fiind originară din România se face contactul mai ușor. Sunt șeful programului TAVI la Universitatea de Medicină din Frankfurt. Cu mare drag am susținut programul și echipa care au experiență foarte mare în domeniul intervențional și am reușit să facem primele intervenții în Moldova. În Germania, având sistemul de asigurări, bolnavul nu face niciun fel de plată, contra plată este aproximativ 30 de mii de euro. Este o procedură care oferă o viață nouă unui pacient care altfel nu ar avea o altă soluție. Prognoza bolii acesteia în momentul când o tratăm, când devine simptomatică, când are dureri de piept sau dispnee sau sincope, este una foarte proastă, este comparată cu un cancer metastazat”, a explicat Măriuca Vasa-Nicotera.

Instruiți peste hotare

Pentru a efectua astfel de intervenții cei doi medici – Marcel Abras și Artiom Surev – au trecut prin numeroase stagii în diverse spitale din Europa.

„Am făcut studii în Lituania și acolo am mai stat la multe intervenții, în anii 2013 și 2014, însă erau alte valve și alte tehnologii. Acum în ultima perioadă am asistat la training-uri în Budapesta și Frankfurt, în clinica doamnei profesor Măriuca Vasa”, a precizat profesorul Marcel Abras.

„Eu am fost împreună cu domnul doctor în Budapesta și Frankfurt, doar în Lituania nu am fost. Însă de la văzut până la făcut sunt lucruri diferite. Am făcut multe intervenții pe simulator special dedicate acestor tipuri de intervenții, dar trebuie să practici, să simți, sunt chestii legate de simț. Ca experți în intervenții precoronare și alte tipuri de intervenții pe cardiologie intervențională, am crescut până la acel nivel când am vrut să abordăm acest tip de intervenție. Aici este o chestie de profesionalism și de cunoștință, de învățare”, spune medicul, Artiom Surev.

„Intervenția dată o așteptăm de un an, la această etapă s-a unit stelele cu luna și pământul cu soarele până a reușit doamna Măriuca Vasa să vină la noi în Moldova, pentru că ea este implicată în foarte multe intervenții în toată Europa. Acum am putut-o aduce aici ca să putem realiza acest proiect. Pentru noi susținerea și ghidajul ei a fost esențial și important”, a mai adăugat Marcel Abras.

Operațiile se efectuează la Institutul de Cardiologie și urmează să fie acoperite de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM). Directorul Institutului de Cardiologie, Vitalie Moscalu nu au vrut să spună care este costul unei asemenea intervenții și dacă acum operațiile sunt realizate din banii instituției sau banii au fost prevăzuți în bugetul pentru anul curent.

„Banii sunt oferiți de CNAM. Nu vreau să vorbesc despre bani, pentru că cifrele se interpretează. Ce toți întrebați de bani?”, s-a arătat deranjat de întrebare directorul.

Valvele implantate celor trei pacienți sunt de producție americană. Medicii își propun să mai realizeze încă 5 astfel de intervenții anul acesta, iar la anul altele 10.

Sursa: Sănătate Info

© IMSP Institutul de Cardiologie