Cardiologie Intervenţională

În cadrul Clinicii activează specialiști cu potențial clinic şi științific pertinent: un academician, 4 doctori habilitaţi în ştiinţe medicale, 4 doctori în ştiinţe medicale, asistenți clinici şi tehnici.

Clinica de Cardiologie intervențională este dotată cu 2 angiografe ultramoderne și utilajul adițional, care permite efectuarea unui spectru larg de proceduri invazive:

• Coronarografie, angiografie;
• Corecția invazivă a leziunilor coronariene prin metode avansate:
  • angioplastie cu balon;
  • angioplastie cu implantare de stent metalic sau farmacologic activ;
  • reabordarea prin 4 metode a segmentului coronarian cu stent stenozat;
• Angioplastie cu implantarea stenturilor periferice;
• Închiderea de sept interatrial și a comunicării patologice de tip CAP (Botalov);
• Dilatare percutană a valvei mitrale stenozate.

Anual se efectuează circa 1500 angiocoronarografii şi peste 850 de angioplastii.

Rezultatele obținute sunt relatate în publicații științifice de prestigiu național și internațional, fiind acceptate pe punctul de comunicări la diferite foruri științifice, inclusiv la Congresul Mondial şi European de Cardiologie.

Direcţiile prioritare de activitate științifică

• Evaluarea mecanismelor de formare și hiperplazie a neointimei – substratul morfologic al restenozei intra-stent.
• Estimarea predictorilor și markerelor circulanți ai riscului de restenoză intra-stent.
• Aprecierea rolului receptorilor MAS și a angiotensinei 1-7 în reactivitatea vasculară periferică și coronariană pe fondal de disfuncție endotelială.
• Demarcarea țintelor terapeutice și a strategiilor farmacologice de prevenire a complicațiilor cardiovasculare majore după angioplastia cu implantare de stent.

Implementări în practică:

• Metodă de vizualizare a leziunilor coronariene și a restenozei intra-stent prin utilizarea IVUS (ultrasonografia intravasculară) și OCT (tomografia de coerență optică).
• Metodă de perfectare a corecției leziunilor coronariene și de reducere a riscului dezvoltării la distanță a restenozei intra-stent prin utilizarea stenturilor biodegradabile și a stenturilor impregnate cu statine.
• Metodă de prognozare a riscului restenozei intra-stent prin estimarea nivelurilor circulante de fosfolipază A2 asociată lipoproteinelor sanguine, de markeri ai degradării și sintezei colagenului de tip I (CITP și, respectiv, PICP) și cei ai stresului oxidativ (dialdehidei malonice, glutation-reductazei), precum și a citokinelor proinflamatoare (TNF-alpha, IL-1, IL-6, IL-18).
• Includerea în schemele de tratament al dislipidemiei a monokolinei – un supliment pe baza de drojdie roșie de orez – potrivit pentru scăderea colesterolului seric.
• FFR (fractional flow reserve) – metoda, ce permite determinarea severității stenozelor coronariene.

Fig. 1. Sisteme de scaffolduri bioresorbabile.

Fig. 2. Stentarea arterelor periferice.

Fig. 3. Metodă de vizualizare a leziunilor coronariene și a restenozei intra-stent prin utilizarea IVUS (ultrasonografia intravasculară) și a OCT (tomografia de coerență optică).

Fig. 4. Denervarea arterelor renale în tratamentul HTA rezistente la medicație.

Fig. 5. Metode mini invazive pentru tratamentul viciilor cardiovasculare congenitale (închiderea  defectelor septale interatriale, a canalului arterial persistent).

Fig. 6. FFR (fractional flow reserve) – metoda, ce permite determinarea severității stenozelor coronariene.