Ziua Mondială fără Tutun se serbează în toată lumea, în fiecare an pe 31 mai și are menirea de a atrage atenţia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătăţii oamenilor. Controlul asupra consumului de tutun este o prioritate pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMSși a fost inclus în Agenda OMS pentru Dezvoltare Sustenabilă pentru 2030, fiind considerat unul dintre cele mai eficiente mijloace pentru a atinge obiectivul acesteia, respectiv acela de a reduce, până în anul 2030, mortalitatea prematură cauzată de bolile non-transmisibile, printre care afecţiunile cardiovasculare, cancerul sau bolile pulmonare obstructive cronice.
Pe lângă efectele benefice asupra sănătăţii, controlul asupra consumului de tutun ajută şi la îndeplinirea altor obiective, cum ar fi reducerea sărăciei, a foametei, promovarea agriculturii sustenabile şi a creşterii economice sau combaterea schimbărilor climatice. Pe de altă parte, taxele impuse pentru aceste produse pe bază de tutun pot fi folosite pentru programele de sănătate sau pentru alte programe de dezvoltare. OMS recomandă implicarea în această acţiune nu doar a guvernelor sau a instituţiilor, ci şi a fiecărui cetăţean în parte, care poate contribui semnificativ la reducerea consumului de tutun. Astfel, cei care sunt consumatori ai acestui tip de produse sunt încurajaţi să ceară ajutor specializat pentru a putea renunţa la fumat, ceea ce i-ar ajuta să-şi protejeze atât propria sănătate, cât şi pe cea a celor din jurul lor, care, în caz contrar, sunt expuşi la riscurile asociate consumului pasiv de tutun. Pe de altă parte, banii cheltuiţi pe tutun ar putea fi folosiţi pentru satisfacerea altor nevoi, cum ar fi mâncarea sănătoasă, serviciile medicale sau educaţie.
Sloganul acțiunilor de comunicare pentru acest an este „Tutunul și sănătatea plămânilor”, având drept scop descurajarea fumatului și promovarea efectelor benefice ale renunţării la fumat asupra organismului, continuarea acțiunilor de sensibilizare a populației referitor la riscurile consumului de tutun, cât și oferirea serviciilor de consiliere privind renunțarea la fumat pentru persoanele dependente de tutun.
Utilizarea tutunului este o boală legată de consumul de droguri, care este înregistrată ca diagnostic în clasificarea internațională a bolilor (RHC F17). La fiecare șase secunde, o persoană moare din cauza tutunului – fiecare al 10 dintre acești oameni nu e fumător.
În întreaga lume sunt peste un miliard de fumători. Majoritatea fumătorilor curenţi sunt bărbaţi, totuşi, se înregistrează o creştere a fumatului în rândul femeilor. 35% de bărbaţi din ţările dezvoltate şi 50% de bărbaţi din ţările în curs de dezvoltare sunt fumători. 22% de femei din ţările dezvoltate şi 9% de femei din ţările în curs de dezvoltare sunt fumătoare.
Zilnic, 80000 – 100000 de tineri din întreaga lume devin dependenţi de tutun. 80% din fumători actuali din întreaga lume locuiesc în ţări cu venituri mici sau medii.
Consumul tutunului în ţările cu venituri mici sau medii este responsabil de o creștere mare a bolilor.
La momentul actual, fumatul reprezintă o problemă majoră de sănătate, considerându-se un factor de risc responsabil de creșterea cazurilor de boli netransmisibile severe, precum: cancerul de plămâni, bolile cardiovasculare şi respiratorii, boala obstructivă cronică a plămânilor, ateroscleroză, etc. Fumatul, de asemenea afectează grav femeile însărcinate, provocând naşteri premature şi greutate mică a copilului la naştere, iar la nou-născuţi creşte riscul apariţiei sindromului morţii subite a sugarului.
Consumul de tutun în Moldova
Conform studiului MICS (2012) 48,5% bărbaţi şi 8,2% femei sunt fumători activi, din ei 45% de bărbați și 7,5% femei sunt tinerii de vârsta 15-34 ani. Prezintă îngrijorări și un şir de practici comune în rândul populaţiei:
- oamenii fumează în prezența altora în locurile publice şi acasă;
- părinţii fumează în prezența copiii lor;
- tinerii (până la vârsta de 18 ani) fumează deschis;
- soţii femeilor însărcinate fumează în prezența soţiile lor, etc.
Cu toate că femeile încep să fumeze mai târziu decât bărbații, numărul mediu de țigări fumate pe zi este aproximativ egal, atât între bărbați și femei, cât și între mediul urban și rural.
Aproape 12% dintre femeile însărcinate sunt fumătoare. O femeie însărcinată care fumează 1 pachet de țigări pe zi, inhalează de peste 11.000 de ori fumul de țigara în cursul sarcinii.
Conform Studiului Global privind Fumatul la Adolescenți din 2013 (GYTS 2013) prevalența fumatului în rândul elevilor cu vârsta de 13-15 ani este de 10,4%, din care 19% încep fumatul la vârsta de 7 ani și mai puțin, iar 64% până la împlinirea vârstei de 14 ani.
Anual, se înregistrează circa 5000-6000 de decese (cca. 12-14% din totalul deceselor), din cauza bolilor condiționate de consumul tutunului, inclusiv peste 60% dintre decese se înregistrează la persoanele în vârsta aptă de muncă (mortalitatea în rândul bărbaților fiind de 2 ori mai mare decât a femeilor).
Consumul de tutun implică costuri enorme pentru economiile naționale prin creșterea costurilor de îngrijire a sănătății și scăderea productivității. Se agravează inegalitățile în materie de sănătate și exacerbează sărăcia – oamenii cei mai săraci cheltuiesc mai puțin pe produsele alimentare, educație și sănătate. În Republica Moldova costurile economice pentru pierderea productivității muncii din cauza îmbolnăvirilor sau deceselor premature, inclusiv și achitarea pensiilor pentru invaliditate se estimează la cca. 1miliard 830 milioane lei, ceea ce depășește esențial veniturile statului din comercializarea produselor din tutun.
Consumul de tutun este o amenințare pentru orice persoană, indiferent de sex, vârstă, rasă, cultură sau educație. Aduce suferință, boală și moarte, sărăcește familiile și economiile naționale.
Prevederile legislative privind controlul tutunului în Republica Moldova
Pentru crearea premizelor necesare de implementare a Convenției Cadru a OMS privind Controlul Tutunului la care Republica Moldova este parte din anul 2009 și asigurarea unui grad mai înalt de protecție a sănătății populației, la 29 mai 2015 Parlamentul Republicii Moldova au adoptat modificări la un pachet de legi în domeniul controlului tutunului (publicate în Monitorul Oficial la 18 septembrie 2015). Modificări la legislație privind controlul tutunului au scopul asigurării de către stat a condiţiilor necesare pentru protejarea sănătăţii populaţiei de consecinţele consumului produselor din tutun, a produselor asociate cu produsele din tutun şi de expunerea la fumul de tutun în spațiile publice. Legea 278 privind controlul tutunului a fost apreciată de mai mulți experți din țară și de peste hotare ca fiind una bună și riguroasă în vederea protecției sănătății publice.
Cu regret însă, constatăm, că după ce acum doi ani au adoptat pachetul de legi privind controlul tutunului în Republica Moldova, Parlamentul Republicii Moldova recent au mai operat careva modificări la un pachet de acte legislative, inclusiv și în domeniul controlului (Legea nr.185 din 21 septembrie 2017, publicată în MO nr. 317 – 385 din 27 octombrie 2017).
Astfel, conform redacției noi a Legii privind controlul tutunului cuvintele „produs din tutun” și „fum din tutun” trebuie să se numească obligatoriu „produse din tutun pentru fumat”. Reiterăm, că, fumatul tutunului, sub orice formă, este interzis în toate spațiile publice închise și semiînchise. În aceleași timp, articolul 19 din lege a fost suplimentat cu alineatul 6 potrivit căruia „produsele din tutun, altele decât cele pentru fumat, precum și pachetele unitare și ambalajele exterioare ale acestora să fie exceptate de la interdicții”. Acest lucru înseamnă, că va fi permisă vânzarea, utilizarea și promovarea acestor produse. Restricția rămâne valabilă numai pentru produsele care ard și produc fum: țigările obișnuite, electronice, narghilea.
De asemenea, menționăm că în redacția nouă articolul 24 interzice doar plasarea pe piață a produselor din tutun care nu ard: tutunul pentru uz oral, de mestecat și nazal. Orice alt produs din tutun care nu intră în aceste trei categorii, sunt excepție de la lege. În schimb, imediat în articolul 25, alineatul 1, litera c, se menționează că li se permite minorilor să cumpere de pe internet produse din tutun care nu ard, altele decât pentru uz nazal, oral sau de mestecat.
La articolul 91 prim, din Codul Contravențional, s-au exclus și sancțiunile pentru importul, plasarea pe piață sau comercializarea produselor din tutun care nu ard, ceea ce înseamnă că pentru ele nu se vor mai plăti amenzi. De asemenea articolul 8, care prevedea amenzi pentru „utilizarea mărcilor comerciale la plasarea pe piață a produselor din tutun și produselor conexe care conțin elemente de prezentare și etichetare false, înșelătoare sau care pot crea impresii eronate despre caracteristicile, efectele asupra sănătății, riscurile și emisiile acestor produse, etc.”, a fost exclus în totalitate.
Renunțarea la fumat
Beneficiile renunţării la fumat se resimt încă din primele minute:
- La 20 de minute de la inhalarea ultimul fum de ţigară tensiunea arterială scade la valori normale. Acest fapt se poate verifica prin simpla măsurare a tensiunii arteriale imediat după o țigara şi, apoi, după alte 20 de minute.
- La 8 ore de la stingerea ţigării nivelul de monoxid de carbon din sânge se normalizează. În consecinţă, nivelul de oxigen creşte ajungând la un nivel normal. Acest beneficiu este resimţit de fiecare fumător în fiecare zi, după cele 8 ore de somn.
- La 24 de ore de la inhalarea ultimului fum de ţigară riscul de accident vascular şi de moarte subită scade. Fumatul majorează cu mult riscul acestor afecțiuni.
- La 48 de ore de la renunţarea la fumat gustul şi mirosul se îmbunătăţesc. Astfel, mâncarea va avea un gust mai delicios şi un miros mai apetisant. Mai mult, după acest interval de timp, nivelul de nicotină dispare din organism.
- La 72 de ore de la stingerea ultimei ţigări respiraţia devine mai uşoară, iar capacitatea pulmonară creşte. De asemenea, după acest interval de timp, proaspătul nefumător va simţi că are mai multă energie, iar tuburile bronhiale se relaxează.
- La 2-3 săptămâni de la renunţarea la dependenţa de tutun circulaţia sanguină se îmbunătăţeşte. Mersul pe jos devine mai uşor, iar funcţia pulmonară creşte cu până la 30%. După zece săptămâni de la ultima ţigară circulaţia sângelui se îmbunătăţeşte continuu. Dispare senzaţia de „picioare grele”, gleznele devin mai suple, anumite vene și capilare devin mai puţin vizibile sub pielea de pe picioare.
- La 9 luni de la renunţarea de la fumat tusea tabagică, oboseala şi respiraţia grea se ameliorează. Organismul dispune de mai multă energie. În plus, la 9 luni de la renunţarea la fumat creşte rezistenţa organismului la efort.
- La 1 an de la stingerea ultimei ţigări riscul de boli cardiovasculare se reduce cu 50%, iar riscul unui accident vascular cerebral este la fel de mic ca în cazul unui nefumător.
- La 5 ani de la fumarea ultimei ţigări riscul de cancer bucal, laringian sau de esofag se reduce cu 50%. În plus, funcţia cardiovasculară poate fi comparată cu cea a unei persoane care nu a fumat niciodată.
- La 10 ani de la stingerea ultimei ţigări riscul de cancer pulmonar scade cu 30-50%.
- La 15 ani de la renunţarea la acest viciu fostul fumător poate fi considerat nefumător din toate punctele de vedere, riscul unui atac de cord ajungând şi el la limita statistic normală pentru persoanele care nu au fumat niciodată. Acelaşi lucru este valabil şi în privinţa incidenţei cancerului.
Recomandări pentru renunțarea la fumat:
Nu există nici un argument serios de ce o persoană ar trebui să fumeze. Există doar câteva încercări de auto – justificare a dependenței de nicotină:
,,Fumatul mă ajută sa comunic cu prietenii si colegii care sunt fumători.”
De fapt, fumatul este un ritual, care nu face un comunicator mai bun. Este vorba de autoînșelare, deoarece ajută la comunicarea mai bună cu fumatul.
„Fumatul calmează si oferă plăcere.”
Nicotina este o otravă puternică, care inițial stimulează sistemul nervos și apoi îl suprimă. Costul acestei plăcerii scurte e periculos de mare, există multe opțiuni mai sigure.
„Am fumat atât de mult, încât acum este imposibil să mă opresc.”
Nu este niciodată prea târziu să te oprești. Riscul de a dezvolta boli cardiovasculare sau respiratorii, inclusiv unele tumori maligne, este de asemenea mult redus dacă renunțați la fumat chiar și după decenii de fumat.
Fumătorilor nu le este foarte ușor să renunțe la fumat din cauza dependenței cauzate de nicotină. Hotărâre şi perseverență! Fiecare încercare va mări şansele de renunțare la fumat:
- Calculați banii cheltuiți pe țigări într-o anumită perioada și încercați să reduceți aceste cheltuieli. Din economiile acumulate – oferiți-vă un cadou drept recompensă pentru voinţa de a renunța la fumat.
- Creșteți aportul zilnic de fructe și legume. Acestea vor ajuta la purificarea organismului şi în acelaşi timp la menţinerea siluetei.
- Faceții multă mişcare în fiecare zi.
- Recurgeți la ajutor dacă este nevoie. Discuții cu medicul, cerându-i sfatul.
- Evitați situaţiilor tentante de a fuma, eliminați lucrurilor care pot reaminti de fumat (ţigări, scrumiere, brichete).
- Petreceți mai mult timp cu prietenii nefumători şi ocuparea în permanență a timpului liber.
- Dacă simțiți nevoia de a fuma – cel mai important lucru este o altă ocupație, ceva plăcut care să capteze interesul. Încercați să evitați monotonia, aşa se va evita situaţiile în care dorința este mare față de ţigară.
Ziua Mondiala fără Tutun – este o oportunitate pentru fumători să renunțe la acest viciu dăunător pentru sănătatea proprie și a celor din jur
În Republica Moldova, conform ordinului Ministerului Sănătății nr.139 din 04.03.2016 a fost instituit serviciului de consiliere și tratament pentru renunțarea la fumat. Pentru mai multe detalii apelați linia verde 080010001 și consultați www.imspdrn.md