Angioplastia coronariană 

Este o procedură în care intervenția se face pentru a lărgi artera coronară care este blocată sau îngustată de către o placă de aterom. Pentru aceasta se realizează fie o dilatație cu balon, fie se montează un stent.
Angioplastia coronariană este o procedură nechirurgicală (minim invazivă), la care se recurge în mod obișnuit pentru tratamentul anginei pectorale, a durerii toracice ce însoțește afecțiunile cardiace. În cazuri de urgență, această procedură poate fi folosită pentru tratamentul infarctului miocardic acut.

Deoarece are un risc mult mai scăzut, este mai puțin costisitoare și nu necesită o perioadă de restabilire, angioplastia coronariană percutană are mari avantaje față de tratamentul chirurgical, iar cel asistat poate să revină la muncă în zilele următoare. Procedura este la fel de eficientă, atât la bărbați, cât și la femei, se poate face la orice vârstă, chiar după 80 de ani.

Mod de efectuare

Angioplastia coronariană este o continuare a coronarografiei, în cazul în care aceasta din urmă a descoperit îngustări critice (stenoze de >70%) ale arterelor coronare.

Ca și la coronarografie, pacientul rămâne conștient pe tot parcursul intervenției, el fiind conectat continuu la aparate de vizualizare și înregistrare a datelor.

Medicul intervenționist alege calea de acces vascular la nivel inghinal (artera femurală) sau radial (la încheietura mâinii) și apoi face anestezia locală pentru puncția arterei.

Prin orificiul milimetric se introduce în artera aleasă un tub gol (teaca arterială), prin care se trec apoi o serie de sonde, tuburi subțiri, cu care avansează sub observare radioscopică până la originea arterelor coronare. Prin catetere se injectează substanța de contrast care realizează opacifierea arterelor coronare și, prin expunerea la raze X, se observă fluxul sanguin și eventualele blocaje. În funcție de numărul și gravitatea stenozelor, se alege tratamentul optim – angioplastie (dilatare) cu balon, fie se montează un stent.

Angioplastia cu balon 
Odată ce s-a identificat și localizat stenoza, considerată responsabilă de simptomele pacientului, se introduce un cateter special, prevăzut cu un balon, care este poziționat la nivelul zonei de stenoză. Prin umflarea balonului se produce dilatarea zonei de stenoză și a pereților arterei coronare, reușind astfel refacerea fluxului prin artera stenozată.

Angioplastia cu stent 
Dilatarea cu ajutorul balonului poate fi o soluție insuficientă pentru refacerea circuitului coronarian, de aceea se recurge la implantarea unui stent. Stentul este un tub în formă de rețea metalică cilindrică, conceput pentru a menține artera deschisă pentru ca sângele să circule.

Ele pot fi acoperite cu polimeri care conțin diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator și antiproliferativ, pentru ca pe parcurs să nu se producă restenozarea.

În cadrul clinicii noastre angioplastia coronariană se poate realiza în aceeași intervenție cu coronarografia. Oferim pacienților alternativa de a se trata printr-o singură intervenție, cu riscuri minime.

Pacientului i se va indica să rămână în repaus la pat, întins, să evite a îndoi piciorul sau mâna. În mod normal, angioplastia coronariană durează între 30 de minute și 1 oră, după care pacientul poate mânca și bea normal.

Riscuri

• alergia la substanța de contrast sau unele medicamente;
• apariția palpitațiilor (aritmii) sau a leșinurilor;
• infarct miocardic (șansa de 1/10000 de pacienți);
• apariția de hematoame la locul de puncție.

CUM SĂ EVITĂM ACESTE RISCURI?

Până la intervenție

• Faceți câteva analize de sânge: hemoleucogramă desfășurată pentru depistarea anemiei și sindromului inflamator, determinarea ureei, creatininei și a indicilor de coagulare;
• Efectuați recent o electrocardiogramă (ECG) și examenul ecocardiografic;
• Efectuarea coronarografiei se practică doar dacă există clare indicații medicale, emise de către medicul cardiolog.

Dacă urmează să fiți examinați dimineața, nu mâncați deloc în acea dimineață, nu fumați și nu consumați apă.

Anunțați medicul intervenționist despre schema de tratament medicamentos pe care o urmați încă de la programare. Anumite tratamente medicamentoase pe care le urmați pot fi oprite de către medicul intervenționist.

După intervenție

• Îndată după intervenție se recomandă să consumați cel puțin 2 litri de apă pentru a „spăla” substanța de contrast din circuitul sanguin;
• La 12-24 de ore post-intervenție se scoate pansamentul și se verifică locul puncției;
• Se face o ECG de control;
• Uneori se cere a face analize de sânge pentru a urmări excreția renală (creatinină, uree).